În Bihor, 16 balastiere aveau autorizații pentru iazuri. Niciuna nu avea lac amenajat pentru pescuit

Cele mai frecvente abateri au fost excavările în afara perimetrelor aprobate, potrivit Bihoreanul, care îl citează pe comisarul-șef Sever Șerbănescu, șeful Gărzii de Mediu Bihor. Comisarii au depistat și balastiere fără autorizație.

Despre măsurile luate, Șerbănescu a declarat pentru Bihoreanul: „Am făcut trei sesizări penale și am dat amenzi în cuantum de 665.000 lei”. Amenzile sancționează exploatarea; problema finalizării iazurilor rămâne, pentru că legislația nu stabilește un termen de amenajare.

La marginea satelor, proiectele au lăsat gropi de 5 metri

O parte dintre controale s-a concentrat în comunele Ineu și Săcădat, județul Bihor, unde subsolul este bogat în piatră și nisip. La marginea satelor au fost excavate zeci de hectare. Gropile găsite de comisari se întind pe câte 1-2 hectare. Unele lucrări continuau.

Comisarii au găsit gropi adânci și de 5 metri, întinse pe câte 1-2 hectare, cu buruieni pe fund. Niciun lac de pescuit nu fusese amenajat recent în zonă. Peștele era în proiect. Buruienile, în teren.

Lemoni Com, deținută de Pavel Ficuț, fost candidat PSD la Primăria Tileagd, județul Bihor, are dreptul să excaveze 5 hectare la limita dintre Ineu și Săcădat. Potrivit surselor Bihoreanul, firma ar fi exploatat 1,5 hectare în perimetrul autorizat și alte 2 hectare în afara lui.

Întrebat despre terenurile exploatate fără aviz la momentul controlului, Ficuț a declarat pentru Bihoreanul: „Sunt terenurile mele, am cerut aviz pentru exploatare, dar la momentul controlului încă nu-l aveam. N-am contestat amenda, pentru că am înțeles, trebuie bani la bugetul de stat”. Și Zaha Construct Concept, administrată de unul dintre fiii săi și autorizată pe teritoriul comunei Ineu, este bănuită că ar fi excavat în afara terenului aprobat.

La Țețchea, județul Bihor, comisarii au găsit o balastieră clandestină și depășiri ale perimetrelor la exploatările Beton Construct și Abal Sort. Excavațiile de aici și de la Ineu au coborât sub pânza freatică, iar apa a umplut gropile, fără amenajările piscicole promise.

În legătură cu excavarea imputată firmei sale, Vasile Cuc, patronul Abal Sort, a declarat pentru Bihoreanul: „Nu noi am excavat, nu știu cine”. Comisarii au consemnat depășirea perimetrului autorizat al balastierei.

Radu Ile, proprietarul Beton Construct, a răspuns pentru Bihoreanul în legătură cu abaterea constatată și succesiunea verificărilor: „E adevărat că am depășit perimetrul, dar cu 3.000 de metri pătrați la un teren de 5 hectare. Mi se pare un exces de zel al instituțiilor să-mi facă controale în cascadă și denunț penal”. În aceeași săptămână, Garda de Mediu l-a amendat cu 100.000 lei, iar Administrația Bazinală de Apă Crișuri cu 80.000 lei.

Despre acuzația privind controalele în cascadă, Pásztor Sándor, directorul Administrației Bazinale de Apă Crișuri, a declarat pentru Bihoreanul: „Noi facem frecvent controale la balastiere, nu este nimic țintit”. În 2026, instituția a verificat 122 de balastiere din cele șase județe în care are competență: Bihor, Arad, Hunedoara, Cluj, Sălaj și Satu Mare.

Inspectorii administrației au aplicat 10 amenzi, în valoare totală de 795.000 lei. După trei controale, două în Bihor și unul în Arad, au făcut și plângeri penale pentru exploatări mai mari decât permiteau autorizațiile.

Nisipul se vinde, refacerea terenului rămâne nefăcută

Mecanismul descris de Bihoreanul pornește de la costul refacerii terenurilor. După extragerea agregatelor, adică a nisipului și pietrișului, firmele ar trebui să readucă suprafețele în circuitul agricol. Umplerea gropilor cu pământ presupune cheltuieli.

În schimb, firmele cer autorizații pentru iazuri piscicole, piscicultura fiind o ramură a agriculturii. După obținerea avizelor și plata redevenței miniere, valorifică materialele extrase către firmele de construcții. În numeroase cazuri, iazurile și lucrările de refacere sunt apoi abandonate. Pietrișul are cumpărător. Groapa rămâne pe loc.

Excavările care ajung sub nivelul apei subterane se umplu natural. Bihoreanul relatează că localnicii se trezesc cu fântâni secate, deoarece apa din subteran se adună în balastiere. Când săpăturile nu ating pânza freatică, rămân gropi fără apă; în multe zone, nivelul acesteia a coborât și din cauza secetei.

Cererea de nisip și pietriș din Bihor a crescut în ultimii ani inclusiv pentru autostradă, drumuri și pasaje. Modernizarea și electrificarea liniei feroviare Cluj-Episcopia Bihor consumă piatră spartă și alte agregate pentru terasamente și fundații.

Avizele s-au înmulțit, iazurile nu le-au urmat

Analiza făcută publică de Ministerul Mediului la începutul anului 2026 arată că, în ultimul deceniu, au fost emise la nivel național peste 1.200 de avize pentru iazuri piscicole. Mai puțin de 10% dintre amenajări au avut această finalitate.

Despre rezultatul acestor autorizări, ministra Mediului, Diana Buzoianu, declara, citată de Bihoreanul: „Pe hârtie, România e raiul iazurilor piscicole. În realitate e plină de cratere abandonate. (…) România nu a avut un boom piscicol, ci o practică prin care avizele pentru iazuri au fost utilizate pentru exploatări de agregate pe termen lung, exploatări care apoi, de prea multe ori, au fost abandonate, cu costuri mari pentru comunitățile locale”. În Bihor, din 2015 încoace, au fost autorizate 161 de iazuri piscicole.

Nu se știe câte dintre cele 161 de iazuri autorizate au devenit realitate. Potrivit estimărilor cunoscătorilor citate de Bihoreanul, nu ar fi mai mult de 10.

Județul conduce comparația regională după autorizațiile de amenajare încă în vigoare:

• Bihor: 110 autorizații.
• Cluj: 67 de autorizații.
• Arad: 58 de autorizații.
• Satu Mare: 37 de autorizații.
• Sălaj: 31 de autorizații.

Numărătoarea măsoară autorizațiile, nu lacurile de pescuit finalizate.

Finalizarea nu are termen, iar sancțiunile noi sunt încă proiect

Autoritățile încearcă să determine firmele să amenajeze iazurile sau să umple gropile, pentru ca terenurile să redevină agricole. Comisarii de mediu caută soluții pentru readucerea suprafețelor la starea inițială. Fără termen legal de finalizare, firmele nu pot fi constrânse pentru neîndeplinirea acestei obligații.

Senatul a votat recent un proiect de modificare a Legii apelor și a Legii minelor. Inițiativa aparține unui grup de senatori din mai multe partide, printre care ministra Mediului, Diana Buzoianu, și premierul interimar Ilie Bolojan, și urmărește combaterea exploatărilor ilegale de agregate mascate prin proiecte de iazuri.

Proiectul ar introduce următoarele reguli, distincte de amenzile deja aplicate:

• Exploatările pentru iazuri ar avea un termen de 2 ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă 2 ani, și obligații clare de finalizare.
• Firmele care nu se conformează ar risca amenzi de până la 500.000 lei.
• Pentru exploatările ilegale este prevăzută confiscarea utilajelor.
• Cei prinși încălcând legea ar putea primi interdicția de a obține avize noi timp de 5 ani.
• Toate perimetrele de excavare ar trebui supravegheate video, iar imaginile păstrate minimum 6 luni.

Harta arată limitele autorizate, nu repară terenurile

Ministerul Mediului a lansat în martie 2026 Inspectorul Balastierelor, o hartă digitală publică a exploatărilor autorizate din țară. La lansare, cuprindea 6.216 perimetre autorizate în ultimii cinci ani, dintre care 1.849 erau active.

Pentru fiecare perimetru se pot verifica amplasamentul, operatorul economic, valabilitatea autorizației și limitele aprobate. Harta include atât exploatările active, cât și pe cele cu avize expirate.

Funcția de geolocalizare permite compararea poziției din teren cu perimetrul din actele oficiale, pentru identificarea excavărilor dincolo de limite. Ministerul a anunțat și o etapă ulterioară, Radarul Balastierelor, care ar urma să urmărească traseul agregatelor extrase.

Proiectul cu termene și sancțiuni urmează să fie dezbătut de Camera Deputaților, care are ultimul cuvânt. Până la intrarea noilor reguli în vigoare, finalizarea iazurilor nu are termen legal.