Comisia vrea să grupeze 865 de miliarde de euro, dar șeful auditorilor europeni avertizează asupra controalelor

„Devine mai dificil pentru noi să urmărim banii”, a declarat Tony Murphy, președintele Curții de Conturi Europene, într-un interviu acordat Politico, relatat de Mediafax.

Comisia Europeană propune mai multă flexibilitate pentru ca statele membre să poată reacționa rapid la crize economice, conflicte militare sau dezastre naturale. Murphy avertizează că o parte semnificativă a responsabilității pentru verificarea cheltuielilor ar putea trece la autoritățile naționale. Mai multă libertate pentru state. Și mai mult din control, tot acolo.

Despre această împărțire a responsabilității, Murphy a avertizat: „Practic, îi spui statului membru: iată o mulțime de bani, iar tu asigură-te că totul este în regulă. Este un fel de autocontrol”.

Finanțările se reunesc, iar Murphy avertizează că verificările se complică

În perioada 2028-2034, prin Planurile de Parteneriat Național și Regional ar urma să fie grupate aproximativ 865 de miliarde de euro. Adică aproape jumătate din cele aproximativ două trilioane de euro ale bugetului multianual propus inițial de Comisie.

Agricultura, dezvoltarea regională și alte domenii sunt finanțate acum prin mecanisme distincte, cu reguli și controale specifice. O parte importantă a acestor finanțări ar urma să intre în planuri naționale integrate. Mai multe domenii, un singur mecanism de administrare.

Statele membre ar avea mai multă libertate să stabilească prioritățile și să redistribuie resursele, în limitele regulilor europene. În privința acestui avantaj, Murphy a întrebat: „Va exista o anumită flexibilitate, dar cu ce preț?”.

Președintele Curții consideră că politica agricolă comună, care a avut tradițional un capitol bugetar propriu, este mai ușor de verificat separat. În evaluarea sa, amestecarea unor domenii cu obiective, termene și modalități de finanțare diferite poate face sistemul mai puțin predictibil și mai greu de controlat.

Neregulile există deja, iar valoarea lor ar putea deveni mai greu de estimat

Cel mai recent raport al auditorilor europeni, ale cărui date au fost prezentate de Politico, indică erori care au afectat cheltuieli din bugetul european estimate la aproximativ cinci miliarde de euro. Aceste erori nu reprezintă automat fraude sau bani furați.

Ele includ cheltuieli care încalcă:

• Normele de eligibilitate, adică regulile care stabilesc ce cheltuieli pot primi finanțare.
• Procedurile de achiziție.
• Alte condiții impuse de legislația europeană.

Murphy avertizează că noul sistem ar putea îngreuna chiar estimarea valorii cheltuielilor afectate de nereguli. Autoritățile naționale de audit au atribuții, proceduri și metode de control diferite. Verificarea ar trece în mai mare măsură la state, dar metodele lor nu sunt aceleași.

În Grecia, autoritățile au investigat suspiciuni privind solicitarea unor subvenții agricole pentru pășuni fictive sau terenuri asupra cărora beneficiarii nu ar fi avut drepturile declarate.

În Slovacia, fonduri europene pentru dezvoltarea turismului rural au finanțat proprietăți de lux. Există suspiciuni că unele proiecte nu ar fi respectat scopul pentru care au primit finanțarea.

Modelul folosit pentru redresare limitează vizibilitatea beneficiarilor

Comisia a luat ca reper pentru propunerea sa, în parte, Mecanismul de Redresare și Reziliență. Creat după pandemia de COVID-19, acesta finanțează planurile naționale de redresare, inclusiv pe cel al României.

În acest model, plățile europene depind de îndeplinirea unor jaloane și ținte, adică etape și rezultate asumate. Guvernele au o anumită libertate în organizarea investițiilor și reformelor. Murphy susține însă că această flexibilitate a fost însoțită de mai puțină transparență asupra beneficiarilor finali.

În programele tradiționale, auditorii pot verifica direct inclusiv fermele care primesc subvenții. În mecanismul de redresare, obligațiile de publicare sunt mai limitate: printre ele se află lista anuală a celor mai mari 100 de beneficiari finali din fiecare stat membru. Controlul direct al fermelor și lista celor mai mari beneficiari nu sunt același lucru.

Despre destinația fondurilor în acest model, a adăugat Murphy: „Nu este foarte transparent. Unde ajung, de fapt, banii europeni? Asta contează”.

Comisia apără controalele naționale, pe care auditorii nu le consideră pe deplin fiabile

Comisia Europeană respinge criticile. Susține că principiile fundamentale ale actualului control vor fi păstrate, că autoritățile naționale au mecanisme de verificare funcționale și că va putea interveni când identifică probleme. Auditorii europeni au constatat însă repetat probleme de fiabilitate la aceste controale.

În propunerea oficială sunt înscrise garanții pentru statul de drept, transparență și responsabilitate în administrarea fondurilor. Tot acolo este prevăzută publicarea mai amplă a informațiilor despre beneficiari într-o bază de date centralizată.

Comisia ar putea cere statelor membre să modifice planurile sau să introducă mecanisme de corecție pentru remedierea deficiențelor. Despre controalele naționale pe care s-ar sprijini sistemul, Wolfgang Stolz, șeful de cabinet al președintelui Curții de Conturi Europene, a declarat: „An după an, am constatat că activitatea acestor autorități de audit nu este pe deplin fiabilă”.