Vasiliu reclamă blocarea Autorității de Audit după expirarea mandatelor pe care Parlamentul trebuia să le înlocuiască

În declarația publicată joi pe Facebook și preluată de G4Media, Vasiliu indică 14 octombrie drept ultima zi a mandatelor pentru președintele Curții, un consilier de conturi, președintele Autorității de Audit și unul dintre vicepreședinții acesteia. În interpretarea sa, activitatea departamentelor Curții ar putea continua măcar parțial.

Mandatele nu se prelungesc până se hotărăște Parlamentul

Regula pe care Vasiliu o invocă din Constituție și din Legea 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi este explicită: „consilierii de conturi sunt numiți de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit”. Termenul numirilor parlamentare a trecut, potrivit lui; limita mandatului nu s-a mutat.

Prin Hotărârea Parlamentului nr. 78 din 15 octombrie 2017 au fost numiți, potrivit lui Vasiliu:

• Mihai Busuioc, în funcția de președinte al Curții de Conturi;
• Dan Lucian Vlădescu, în funcția de președinte al Autorității de Audit;
• Florin Tunaru, în funcția de vicepreședinte al Autorității de Audit;
• Aurel Dumitru, consilier de conturi.

După numirea lui Mihai Busuioc ca judecător al Curții Constituționale, Parlamentul a desemnat-o pe Mihaela Călugăreanu, în iulie 2025, să asigure funcția de președinte al Curții de Conturi până la numirea unui nou președinte. Vasiliu arată că această soluție nu putea depăși limita mandatului încheiat la 14 octombrie. În această interpretare, interimatul avea termen, chiar dacă înlocuitorul întârzia.

O altă prevedere constituțională reprodusă de Vasiliu stabilește: „Curtea de Conturi se înnoiește cu o treime din consilierii de conturi numiți de Parlament, din 3 în 3 ani, în condițiile prevăzute de legea organică a Curții”. Calendarul reînnoirii era, așadar, prevăzut în regulile instituției.

Potrivit dispozițiilor reproduse în declarație, numirile sunt făcute de Parlament la propunerea comisiilor permanente pentru buget, finanțe și bănci ale celor două Camere. Posturile devenite vacante pot fi ocupate numai pentru restul mandatului celui a cărui activitate a încetat.

Aceleași prevederi stabilesc independența consilierilor de conturi și inamovibilitatea lor, adică imposibilitatea înlăturării din funcție pe durata mandatului, în condițiile legii. Ei sunt supuși incompatibilităților prevăzute pentru judecători. Parlamentul îi numește dintre consilierii de conturi pe președinții și vicepreședinții celor două instituții.

Un vicepreședinte nu rezolvă automat scaunul vacant

Distincția pe care Vasiliu își sprijină interpretarea privind plenul Curții este între un președinte absent și o funcție vacantă. Legea permite unui vicepreședinte să prezideze ședințele în lipsa președintelui, susține el, nu atunci când instituția nu mai are președinte. Înlocuirea la ședință nu ține locul numirii în funcție.

Plenul are 18 membri, potrivit prevederilor legale reproduse în declarație. Își exercită atribuțiile în prezența a cel puțin 2/3 dintre membri și adoptă hotărârile cu votul majorității celor prezenți. Plenul conduce Curtea, iar conducerea executivă revine președintelui, ajutat de doi vicepreședinți.

Președintele conduce ședințele plenului și, după cum explică Vasiliu, stabilește ordinea de zi. La ședințe pot participa secretarul general și, ca invitați, specialiști din domeniile care intră în competența Curții.

Departamentele sunt conduse de consilieri de conturi desemnați de plen. Tot plenul stabilește structura organizatorică, posturile, domeniile de activitate și atribuțiile departamentelor, ale secretariatului general și ale celorlalte structuri.

De aici vine posibilitatea unei continuări parțiale a activității, în interpretarea lui Vasiliu: atribuțiile departamentelor au fost deja stabilite prin hotărâri ale plenului și, presupune el, ar putea fi schimbate tot printr-o asemenea hotărâre. Atribuțiile vicepreședinților și consilierilor sunt stabilite și aprobate prin regulamentul propriu de plen, la propunerea președintelui.

La Autoritatea de Audit, vicepreședintele rămas ar fi fără atribuții

Autoritatea de Audit are un președinte și doi vicepreședinți, numiți de Parlament dintre consilierii de conturi pentru perioada mandatului lor, fără posibilitatea reînnoirii. Prevederile reproduse de Vasiliu permit președintelui să delege vicepreședinților o parte dintre atribuțiile sale.

Vasiliu susține că, după încetarea mandatului lui Dan Lucian Vlădescu, vicepreședintele rămas, Camelia Pricopie, a rămas fără atribuțiile delegate de acesta. Un vicepreședinte rămas în funcție nu înseamnă, în această interpretare, și o conducere care poate lucra.

El afirmă că Parlamentul trebuia să numească până la 14 octombrie inclusiv un nou președinte al Curții, un nou președinte și un vicepreședinte ai Autorității de Audit, precum și un consilier de conturi.

Vasiliu avansează ipoteza că numirile ar fi fost amânate pentru a fi făcute toate șase odată, după următoarele expirări de mandate. Este presupunerea sa despre calculul parlamentar, nu o explicație confirmată a întârzierii.

În cazul lui Aurel Dumitru, calendarul indicat de Vasiliu diferă chiar în aceeași declarație: îl include în enumerarea legată de mandatele încheiate la 14 octombrie, dar afirmă ulterior că mandatul acestuia expiră la 6 noiembrie.

Tot pe 6 noiembrie, potrivit lui Vasiliu, expiră mandatul de consilier de conturi al Mihaelei Călugăreanu. Ea fusese numită în 2022 pentru restul mandatului lui Vasile Gherasim, după decesul acestuia.