Restanțele magistraților ajung joi din nou la pronunțare, după ce decizia a fost amânată de șapte ori

Guvernul și Ministerul Finanțelor au atacat hotărârea din 5 mai 2026 a Curții de Apel București, pronunțată chiar la primul termen, potrivit News.ro. Prima instanță a decis din prima. La recurs, pronunțarea a fost mutată ultima dată joia trecută.

Guvernul a decis reducerea cheltuielilor, instanța a cerut finanțarea integrală

Disputa a pornit de la buget. În 19 martie, Bolojan a anunțat că în coaliție fusese găsită o formulă pentru susținerea pachetului social propus de PSD. Despre banii pentru magistrați, Ilie Bolojan, premier interimar, declara atunci: „Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ținea de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate în anii trecuți”. În 30 martie, ÎCCJ a înregistrat la Curtea de Apel București acțiunea prin care cerea tocmai asigurarea acelor fonduri.

Demersul era unul de contencios administrativ și fiscal, adică un litigiu privind obligațiile autorităților publice. Curtea de Apel a admis cererea în ziua demiterii Guvernului condus de Bolojan.

Hotărârea obliga Executivul și Ministerul Finanțelor să asigure integral banii pentru drepturile salariale restante ale judecătorilor și ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, scadente în 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă era cazul. Pentru cheltuiala pe care Guvernul decisese să o reducă, instanța cerea finanțare integrală.

Hotărârea atacată stabilește următoarele condiții de executare:

• Un termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.
• O penalitate de 1% pentru fiecare zi de întârziere.
• O amendă aplicată Guvernului și Ministerului Finanțelor, de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, până la îndeplinirea obligațiilor. Amenda se face venit la bugetul de stat.

Pentru cele două instituții, întârzierea venea astfel și cu o amendă care se întoarce la bugetul statului.

În aceeași hotărâre, Curtea de Apel București a soluționat și cererile procedurale:

• A respins ca neîntemeiate excepțiile invocate de Guvern și Ministerul Finanțelor.
• A admis cererea accesorie formulată de Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial.
• A respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale a României (CCR).
• A respins ca neîntemeiată cererea Ministerului Finanțelor de recuzare a judecătoarei Bușu Ramona, prin care instituția solicita înlăturarea acesteia de la judecarea cauzei.

Guvernul a reclamat un conflict constituțional, CCR i-a indicat căile de atac

În 2 iulie, Bolojan a anunțat sesizarea CCR pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ. El a susținut că puterea judecătorească nu are legitimitatea și competența tehnică necesare pentru a stabili distribuirea banilor din bugetul general consolidat.

La finalul ședinței de Guvern din acea zi, Bolojan și-a explicat demersul: „De ce am decis să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente. Iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional”. Magistrații instanței supreme au criticat faptul că acuzația de depășire a competențelor venea chiar de la o parte din proces, înainte de soluționarea litigiului, situație pe care au apreciat-o ca fiind fără precedent.

Miercuri, 7 octombrie, CCR a respins ca inadmisibilă cererea premierului. În motivarea soluției, Curtea Constituțională a României a precizat: „atribuția prevăzută de art.146 lit.e) din Constituție nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești și nu poate transforma Curtea Constituțională într-o instanță de control judiciar”. Sesizarea constituțională nu a înlocuit recursul.

Judecătorii constituționali au arătat că obiecțiile Guvernului priveau exclusiv activitatea instanței: soluționarea recuzării, ritmul judecății, calificarea cauzei ca urgentă, termenul de executare, penalitățile și interpretarea normelor aplicabile. Acestea țin de legalitatea și temeinicia hotărârii și pot fi invocate numai prin căile de atac prevăzute de lege.

CCR a invocat și jurisprudența sa, inclusiv Decizia nr. 988 din 1 octombrie 2008, privind lipsa competenței de a cenzura sau modifica hotărâri judecătorești. În aprecierea Curții, cererea lui Bolojan urmărea schimbarea soluției unei instanțe, scop incompatibil cu procedura conflictului constituțional.

„Soluția pronunțată reafirmă o regulă esențială a statului de drept: hotărârile judecătorești se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituțional”, au transmis reprezentanţii ÎCCJ.

După respingerea sesizării, reprezentanții ÎCCJ au susținut că aceasta pusese în discuție accesul magistraților la instanță și au subliniat că un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional. Instanța supremă care a cerut fondurile urmează să se pronunțe asupra recursului Guvernului și al Ministerului Finanțelor.