Concursul elimină candidați, dar lasă cel puțin 3.030 de posturi de director fără câștigători

Calculul realizat de Edupedu.ro din datele oficiale pune alături 4.615 profesori care au trecut prima probă și 7.645 de funcții disponibile. Județul Buzău, unde concursul a fost suspendat, nu intră în aceste cifre. Testul a produs un rezultat eliminatoriu pentru candidați, fără să rezolve deficitul de directori.

Problema exista înainte de examen. La încheierea validării dosarelor, Ministerul Educației anunțase 7.035 de candidați, în timp ce numărul funcțiilor vacante era de 7.818. În 30 de județe, posturile depășeau numeric candidații. Concursul avea deja locuri pentru care nu ajungeau nici măcar înscrișii.

Testul reduce un număr de candidați deja insuficient

Experta în educație Anca Tîrcă a criticat, în analiza publicată pe 17 octombrie 2026, prima probă: testul eliminatoriu de raționament verbal, numeric și logic. Ea arată că o treime dintre participanți nu au trecut de această etapă și cere evaluarea consecințelor pentru școli, profesori și sistem.

Despre condițiile în care au fost chemați profesorii să concureze, Anca Tîrcă scrie în analiza sa: „Într-un sistem în care funcția de director a devenit tot mai puțin atractivă, în care responsabilitățile sunt uriașe, birocrația sufocantă, iar recompensele financiare și profesionale nu sunt pe măsura muncii, ne-am permis să descurajăm și mai mult oamenii care își asumă conducerea unei școli […] Și atunci, ce facem? Revenim la numirile din pix, lăsând conducerea multor școli la discreția decidenților și a intereselor politice locale? Este aceasta o soluție mai bună?”

Experiența Ancăi Tîrcă include conducerea Școlii nr. 4 din Pucioasa, județul Dâmbovița, în perioada 1996-2004. Din 2004 activează independent în educație, cu preocupări pentru managementul școlilor și pregătirea directorilor, ca expertă sau consultantă pentru Banca Mondială, British Council și Ministerul Educației. A contribuit la ghiduri pentru directori publicate în 2008 și 2011 și a inițiat programul național Toată Școala Citește.

În privința standardelor de selecție, poziția ei este explicită: „Nu pledez pentru concursuri ușoare și nici pentru promovarea unor candidați nepregătiți. Avem nevoie de directori foarte buni, selectați prin proceduri riguroase, corecte și relevante pentru competențele reale de conducere a unei școli”, precizează Tîrcă.

Pragul eliminatoriu are o cifră, relevanța testului primește întrebări

Edupedu.ro a trimis Ministerului Educației, pe 24 septembrie, o cerere întemeiată pe Legea nr. 544/2001. Întrebările priveau construirea și validarea întrebărilor din test, eventuala lor testare înaintea concursului și justificarea pragului de promovare: 12 răspunsuri corecte din 20.

Ministerul Educației nu a răspuns solicitării adresate de Edupedu.ro pe 24 septembrie.

După examen, ministrul educației Mihai Dimian a explicat pe Facebook că timpul disponibil pentru rezolvare: „reprezintă și el un factor în evaluare”. La capătul probei, numărul celor admiși rămâne sub cel al funcțiilor scoase la concurs.

Tîrcă cere să se stabilească: „ce măsoară testele date, cum au fost validate, cum a fost calibrat timpul alocat și în ce măsură rezultatele lor reflectă potențialul de leadership al candidaților”.

În evaluarea modului în care a fost pregătită selecția, ea consideră că aceasta: „pare să fi fost conceput și organizat ca o procedură administrativă izolată, fără o analiză suficientă a contextului în care se desfășoară și a consecințelor pe care le poate produce […] Concursul pentru directori nu este un eveniment de sine stătător. Este doar o piesă dintr-un puzzle mult mai mare al educației la acest moment”.

Experta așază concursul în contextul mai multor probleme, pe care le enumeră împreună:

• Deficitul de profesori.
• Atractivitatea în scădere a carierei didactice.
• Demotivarea personalului.
• Greutățile întâmpinate la recrutarea celor care să conducă școlile.
• Birocrația.
• Autonomia reală insuficientă a școlilor.
• Deteriorarea statutului social al profesorului.

Despre pregătirea unei politici de selecție, Tîrcă adaugă: „Înainte de a decide cum organizăm concursul, ar fi trebuit să ne întrebăm: De ce îl organizăm? Ce fel de directori vrem? Care este bazinul de selecție? Cum îi identificăm pe candidați? Cum îi atragem și cum îi păstrăm în funcție? […] Un concurs nu trebuie să fie doar un mecanism de eliminare. Trebuie să facă parte dintr-o politică coerentă de identificare, selecție, formare și susținere a liderilor școlari.”

În opinia sa, exigența trebuie susținută prin criterii relevante, o fundamentare temeinică și înțelegerea condițiilor din sistem. Altfel, avertizează ea, efectele pot fi opuse celor urmărite.

Eliminarea poate afecta și autoritatea directorilor, avertizează Tîrcă

O altă consecință semnalată de expertă privește disponibilitatea profesorilor de a candida în viitor. Despre cei înscriși în acest an, ea scrie: „Printre cei care s-au înscris anul acesta la concurs se află, probabil, unii dintre cei mai buni profesori din școlile lor, oameni entuziaști, cu inițiativă și dornici să producă schimbări. Ce mesaj transmitem celor care s-ar putea gândi să candideze în viitor? Că merită să-și asume această responsabilitate sau că este mai prudent să stea departe de ea?”

Tîrcă atrage atenția și asupra situației celor respinși: „Printre ei se află și directori cu experiență, oameni care au condus școli ani întregi, au gestionat crize, au coordonat echipe, au obținut rezultate și au câștigat respectul comunităților lor. Unii se întorc acum în școlile lor cu sentimentul umilinței, expuși judecăților colegilor, părinților și elevilor”. Ea avertizează că un singur rezultat poate slăbi autoritatea profesională a unui director, cu urmări asupra funcționării școlii.

Experta critică reacțiile publice care îi reduc pe candidații eliminați la incapacitatea de a rezolva testul. Între acestea, menționează și o insultă pe care o atribuie unui fost ministru al educației.

În legătură cu aceste reacții, Tîrcă întreabă în analiza sa: „Cui folosește această reacție? Contribuie ea la creșterea încrederii în educație sau, dimpotrivă, la decredibilizarea școlii și a celor care lucrează în ea? De parcă un rezultat la un test ar putea anula experiența profesională, competențele manageriale și rezultatele obținute de-a lungul unei cariere”

Bilanțul consecințelor, în evaluarea ei, este următorul: „Pierde ministerul educației, care și-a îndepărtat din nou profesorii și care riscă să nu poată ocupa prin concurs suficiente funcții de conducere. Pierd școlile, care au nevoie de stabilitate și de leadership competent. Pierd profesorii, a căror motivație și încredere sunt din nou puse la încercare. Pierd elevii, care au nevoie de școli bine conduse. Pierdem cu toții.”

Pe 17 octombrie, Violeta Estrella Bontilă, directoarea Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara, și-a anunțat retragerea din competiție, deși trecuse prima probă. În anunț, ea a invocat umilirea publică a candidaților respinși: „De când rezultatul unui test de o oră anulează experiența, munca și demnitatea profesională a unui om?”

Pentru funcțiile neocupate, soluția rămâne detașarea în interesul învățământului: școlile vor fi conduse în continuare de profesori desemnați prin decizia inspectorului școlar general.