Ilie Bolojan reclamă bugete sub jumătate pentru Urgențe, după un an în care nici sumele mai mari n-au ajuns

În ședința partidului de sâmbătă, 17 octombrie 2026, Bolojan a pus în discuție felul în care Ministerul Sănătății a împărțit banii pentru unitățile de primiri urgențe (UPU): „în mod iresponsabil, fie din incompetență, fie în mod premeditat, Ministerul Sănătății a alocat la începutul anului sume total insuficiente pentru funcționarea acestor unități”, a afirmat el, potrivit unor surse din PNL citate de Libertatea.ro.

Floreasca a primit mai puțini bani după un an cu suplimentări

La Spitalul Floreasca din București, unde funcționează cea mai mare UPU din România, bugetul de pornire din 2025 depășea 10 milioane de lei. Bolojan a spus că, până la încheierea acelui an, au trebuit adăugate câteva milioane. Pentru 2026, alocarea inițială a coborât sub 5 milioane de lei. Necesarul fusese suplimentat; bugetul următor a fost redus.

La UPU din Târgu Mureș, județul Mureș, socoteala prezentată de Bolojan urmează aceeași ordine: 8 milioane de lei la începutul lui 2025, apoi alte câteva milioane pentru încheierea anului. În 2026, unitatea a pornit cu sub 4 milioane de lei. Suplimentarea precedentă n-a împiedicat o nouă alocare mai mică.

Potrivit lui Bolojan, unele UPU au primit aproximativ 30% din banii necesari pentru întregul an. Procentul se referă la necesarul anual de funcționare, nu la comparația dintre bugetele inițiale ale celor două spitale.

Lipsa banilor la Floreasca a fost una dintre primele probleme întâlnite de ministrul interimar al sănătății. Bolojan a spus că acesta, Cseke, a constatat dificultăți de funcționare când a preluat mandatul, potrivit Radar Local.

Problema semnalată la Floreasca a fost acoperită prin mutarea unor fonduri în interiorul Ministerului Sănătății. Banii au fost redistribuiți, nu adăugați printr-o rectificare a bugetului de stat.

Despre funcționarea urgențelor în lunile rămase, Bolojan a avertizat: „În mod evident, fără rectificări bugetare serioase, aceste unități nu vor putea funcționa în condiții normale până la sfârșitul anului. Aceasta poate fi o tactică premeditată, pe care unii miniștri sau primari o mai folosesc: lasă cheltuielile vitale din ultimele luni ale anului fără acoperire bugetară, pentru a pune presiune și a obține fonduri suplimentare la rectificare. Sau poate fi, pur și simplu, o dovadă de iresponsabilitate în stabilirea alocărilor bugetare inițiale”, a mai spus liderul liberal.

Redistribuirile au ajuns la limita invocată de Bolojan

Cu o zi înainte, vineri, 16 octombrie, Bolojan vorbise la Digi24 despre fondurile pentru serviciile publice și despre necesitatea unui guvern cu puteri depline. „Aici nu mai e o problemă de calcule politice, e o problemă, pur și simplu, de responsabilitate pentru țara asta”, a declarat premierul interimar, relatează Stiripesurse. Instrumentul cerut de el, rectificarea bugetară, nu poate fi adoptat prin ordonanță de actualul Executiv interimar, potrivit explicației sale.

Guvernul a mutat deja bani între programele ministerelor pentru a menține serviciile în funcțiune, a explicat Bolojan. El susține că această rezervă de intervenție nu mai poate acoperi cheltuielile viitoare. Mutarea banilor a asigurat funcționarea, dar nu și finanțarea până în decembrie.

O intervenție prin Parlament ar presupune acord politic și menținerea echilibrului dintre alocări, a arătat el. Modificările făcute separat în comisii pot dezechilibra împărțirea fondurilor, în condițiile în care Ministerul de Finanțe deține datele pentru întregul buget.

Premierul interimar a invocat și presiunea combustibililor asupra instituțiilor cu un consum ridicat. El a pus scumpirea carburanților cu 20-30% pe seama războiului din Golf și a blocării Strâmtorii Ormuz. Din martie, a spus Bolojan, cheltuielile lunare au depășit estimările folosite la construirea bugetelor.

Bolojan a dus avertismentul până la motorina ambulanțelor: fără suplimentarea fondurilor, lipsa ei ar putea împiedica intervențiile. Este un scenariu invocat în absența rectificării, nu un blocaj deja constatat.

Dobânzile restrâng banii disponibili pentru celelalte cheltuieli

Bolojan a legat nevoia unui Executiv cu puteri depline și de pregătirea bugetului pentru 2027, precum și de împrumuturile de pe piețele internaționale. În explicația sa, predictibilitatea guvernării influențează condițiile în care România obține finanțare.

El a invocat ritmul accelerat al împrumuturilor după 2020 și deficitul din 2024, de peste 9% din produsul intern brut (PIB). Pentru dobânzi, a indicat 60 de miliarde de lei într-un an, peste 3% din PIB. Comparațiile făcute de Bolojan au fost întreaga autostradă spre Moldova sau programul Anghel Saligny pentru cinci ani, la nivel național.

Potrivit argumentului său, fiecare leu suplimentar plătit ca dobândă reduce resursele pentru investiții, educație ori sănătate.

Vineri, Bolojan anunțase că va propune conducerii PNL să voteze învestirea Guvernului Luca Niculescu, acceptând posibilitatea unui cost politic. Votul ar urma să fie acordat unui Executiv în care liberalii nu ar intra: el a spus că partidul merge în opoziție și că nu a negociat funcții, inclusiv posturi de secretar de stat.

Propunerea venea după discuții despre o susținere pentru șase luni. Votul Parlamentului pentru învestirea noului guvern era programat marți, 20 octombrie 2026, după audierea miniștrilor propuși.