Sari la conținut

Bonurile fără QR pot aduce comercianților o amendă de 4.000 de lei. Standardul tehnic lipsește, avertizează CCF

Sute de mii de firme riscă amenzi începând cu 1 noiembrie 2026 pentru bonurile fiscale fără cod QR, deși Camera Consultanților Fiscali susține că respectarea obligației este blocată de lipsa normelor tehnice. Suspendarea sancțiunilor urmează să înceteze înainte ca firmele să aibă instrucțiunile necesare conformării.

Lectură: 4 min
Casă de marcat electronică
Casă de marcat electronică - Foto: Doğan Alpaslan Demir / Pexels

Magazinele, restaurantele, cafenelele și celelalte afaceri care folosesc case de marcat sunt vizate: emiterea bonurilor fără codul care conține informațiile cerute de lege poate atrage amenzi între 2.000 și 4.000 de lei, potrivit Adevărul.ro.

Camera Consultanților Fiscali a avertizat pe 13 octombrie 2026 că distribuitorii aparatelor de marcat nu cunosc cerințele tehnice necesare implementării. Organizația a sesizat Ministerul Finanțelor și a solicitat o soluție urgentă.

Obligația din 2024 așteaptă încă standardul tehnic

Codul QR a fost introdus prin Ordonanța de urgență nr. 69/2024. Scopul măsurii este verificarea mai ușoară a informațiilor de pe bonuri și combaterea evaziunii fiscale.

Legea stabilește trei categorii de informații care trebuie incluse în cod:

  • data și ora emiterii bonului fiscal;
  • numărul de identificare al bonului;
  • seria fiscală a aparatului de marcat electronic utilizat.

Pentru producători și distribuitori, însă, aceste informații nu sunt suficiente. Standardul trebuie să stabilească structura și codificarea datelor, dimensiunile codului, poziția lui pe bon și dacă acesta trebuie să includă o adresă electronică pentru verificare. Legea spune ce trebuie citit; aparatele așteaptă să li se spună cum să tipărească.

Implementarea depinde de modificarea normelor metodologice ale Ordonanței de urgență nr. 28/1999, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 479/2003. Camera Consultanților Fiscali susține că normele necesare nu au fost publicate, deși obligația a fost introdusă în urmă cu aproximativ doi ani.

Doru Dudaș, președintele Comitetului fiscal al Camerei Consultanților Fiscali, fost vicepreședinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și fost director general în Ministerul Finanțelor, susține că niciun aparat disponibil pe piață nu poate emite acum codul cu datele și în formatul cerut.

Despre blocajul avizării tehnice, Doru Dudaș a declarat: „ICI București nu poate emite supliment de aviz tehnic favorabil pentru o implementare a cărei referențial tehnic nu a fost încă stabilit prin actul normativ secundar”.

Obligația din lege nu ține loc de aviz tehnic. Instituția responsabilă de avizare nu poate certifica funcționalitatea înainte ca specificațiile oficiale să fie stabilite.

După adoptarea cerințelor, producătorii și distribuitorii trebuie să adapteze echipamentele și, unde este necesar, programele acestora. Urmează verificarea și avizarea tehnică. Standardul trebuie să permită aceeași funcționalitate indiferent de marca sau modelul casei de marcat.

În lipsa unor termene și instrucțiuni clare, comercianții nu pot estima nici costurile adaptării aparatelor, nici momentul în care vor putea începe să emită bonuri fiscale conforme.

Firmele cer protecție de amenzi, nu eliminarea codului

IMM România solicită Parlamentului adoptarea urgentă a unei legi care să prelungească suspendarea amenzilor cu încă un an, până la 1 noiembrie 2027. Pentru obligația introdusă în 2024, organizația cere timp până în 2027.

Solicitarea privește exclusiv sancțiunile. Codul QR ar rămâne obligatoriu, iar intervalul suplimentar ar permite autorităților să stabilească cerințele și producătorilor să adapteze și să omologheze aparatele.

Florin Jianu, președintele IMM România, a criticat pregătirea reglementării: „Avem un nou exemplu de reglementare făcută fără o consultare reală a mediului de afaceri. Introducerea de obligații de conformare și raportare fără efectuarea evaluărilor ex ante, prin care să se estimeze fezabilitatea, costurile și riscurile acestui tip de politici publice conduce la rezultate negative pentru întreprinderi”.

Firmele sunt puse să respecte o obligație tehnică înainte ca autoritățile să finalizeze regulile de aplicare, susține organizația. Evaluările prealabile invocate de Jianu ar fi trebuit să verifice tocmai dacă obligația poate fi îndeplinită, cu ce cheltuieli și cu ce riscuri.

Camera Consultanților Fiscali cere Ministerului Finanțelor stadiul elaborării actului normativ, calendarul aprobării și un termen realist de finalizare. Solicită și o măsură tranzitorie urgentă, pentru ca firmele să nu fie sancționate pentru o neconformitate pe care organizația nu le-o consideră imputabilă.

Instituțiile de control sunt stabilite înaintea soluției tehnice

Pentru controale, lista este deja stabilită. Ordonanța de urgență nr. 28/1999 atribuie verificarea funcționării și utilizării caselor de marcat, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor următoarelor structuri competente:

  • cele din Ministerul Finanțelor;
  • cele din ANAF și organele sale subordonate;
  • cele din Inspectoratul General al Poliției Române;
  • cele din Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.

IMM România avertizează că antreprenorii s-ar putea confrunta cu verificări succesive după reluarea sancțiunilor. Organizația consideră nedrept ca firmele să suporte consecințele întârzierilor administrative, câtă vreme conformarea depinde de cerințele autorităților și de adaptarea aparatelor.

Până la adoptarea unei modificări legislative, suspendarea sancțiunilor încetează la 1 noiembrie 2026.

Distribuie

Redacția Rezistența urmărește deciziile publice din partea în care nu merg: costuri, întârzieri și promisiuni neonorate. Ironia privește interpretarea, nu faptele. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră