Sari la conținut

Amenzi de până la 4.000 de lei pentru bonuri fără QR. IMM România reclamă că statul nu și-a făcut normele

Antreprenorii riscă amenzi între 2.000 și 4.000 de lei de la 1 noiembrie 2026 pentru bonurile fiscale fără cod QR, avertizează organizația patronală IMM România. Conformarea se cere firmelor; normele de aplicare lipsesc de la stat, acuză organizația.

Lectură: 3 min
Terminal de plată cu rolă goală
Terminal de plată cu rolă goală - Foto: Towfiqu barbhuiya / Pexels

Joi, 15 octombrie 2026, IMM România a solicitat Parlamentului adoptarea urgentă a unei legi care să prelungească suspendarea amenzilor cu încă 1 an, până la 1 noiembrie 2027, relatează StartupCafe. Urgența cerută este o amânare.

Simplificarea anunțată a ajuns la acuzații de blocaj birocratic

Despre obligația introdusă prin ordonanță de urgență (OUG), organizația patronală afirmă: „Deși introducerea codului QR pe bonurile fiscale, prin OUG nr. 69/2024, a fost prezentată de Ministerul Finanțelor ca o simplificare a proceselor, eliminare a obligațiilor administrative inutile, reducere a interacțiunilor birocratice și ca o măsură de combatere a evaziunii fiscale, în realitate s-a transformat într-un proces birocratic pe care instituțiile statului nu reușesc să îl gestioneze, fiind lipsite de capacitatea tehnică sau de interesul de a emite normele metodologice pentru punerea în practică a dispozițiilor legale”.

Bonul are cerințe precise; statului i se reproșează lipsa regulilor pentru aplicarea lor. Potrivit IMM România, codul trebuie să conțină:

  • Data și ora emiterii bonului fiscal.
  • Numărul de identificare al bonului fiscal.
  • Seria fiscală a aparatului de marcat electronic fiscal.

Florin Jianu, președintele IMM România, critică modul în care a fost pregătită reglementarea, într-o declarație redată de StartupCafe: „Avem un nou exemplu de reglementare făcută fără o consultare reală a mediului de afaceri. Introducerea de obligații de conformare și raportare fără efectuarea evaluărilor ex ante, prin care să se estimează fezabilitatea, costurile și riscurile acestui tip de politici publice conduce la rezultate negative pentru întreprinderi. Antreprenorii se trezesc că riscă amenzi și au de respectat obligații, tehnic imposibile, din acte normative adoptate cu ani în urmă și de care pare că au uitat și autoritățile publice, din moment ce nu au emis normele de aplicare nici după 2 ani”.

Termenul de sancționare privește antreprenorii, deși reproșul organizației se îndreaptă spre instituțiile care trebuiau să pregătească aplicarea obligației.

Aceeași faptă poate aduce controale de la mai multe instituții

După termenul din acest an, antreprenorii: „riscă să fie supuși unor controale în cascadă”, avertizează IMM România. O singură faptă, o listă întreagă de controlori.

Organizația arată că verificarea funcționării și utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale intră în atribuțiile următoarelor instituții:

  • Structurile Ministerului Finanțelor Publice.
  • Agenția Națională de Administrare Fiscală, împreună cu organele din subordinea sa.
  • Structurile competente ale Inspectoratului General al Poliției Române și organele din subordinea acestuia.
  • Pe listă se află și Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.
Distribuie

Redacția Rezistența urmărește deciziile publice din partea în care nu merg: costuri, întârzieri și promisiuni neonorate. Ironia privește interpretarea, nu faptele. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră