Guvernul pierde procesul pentru 5 miliarde de lei datorate magistraților. Amânarea adaugă penalități

Procesul câștigat de instanța supremă împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor privește majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Cele două instituții au 10 zile pentru a pune decizia în executare, potrivit Agerpres.

Eșalonarea mută plata, dar mărește datoria

ÎCCJ compară creșterea anuală a obligațiilor, generată de majorările și penalitățile prevăzute de lege, cu dobânda medie a datoriei publice, de 7,4%. În socoteala prezentată de instanță, amânarea salariilor este mai scumpă decât dobânda medie plătită pentru datoria statului.

Instanța precizează că 41,5% din diferențele salariale se întorc la buget prin contribuții obligatorii și impozit pe salarii. Procentul privește drepturile neplătite la timp, fără penalități și celelalte accesorii, adică sumele adăugate datoriei principale. Bugetul recuperează din salarii, nu din nota de plată a întârzierii.

Plata poate fi înlocuită cu titluri scadente mai târziu

Despre variantele de stingere a datoriei a vorbit Victor Alistar, purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, în conferința de presă de joi: „Modalitățile de stingere a obligațiilor bugetare pe care statul le are față de terți sunt multiple. Poate să fie plata efectivă, poate să fie, spre exemplu, emiterea unor titluri de valoare în circulație, cu o scadență la un anumit moment dat. Pot să existe diferite modalități, astfel încât debitul general cu care este în dinamică, cuprinzând debitul principal și accesoriile, și vreau să vă spun că pentru situația unor debite care au vechime de 5 ani, adică ultima tranșă, conform ordonanțelor de urgență adoptate, inclusiv cea din ianuarie de Guvernul Bolojan, are accesorii față de debitul principal raportat aproape la 68%, care continuă. Și, atunci, aceste mecanisme sunt prevăzute atât de Codul fiscal, cât și de Legea 500/2002. Nu este căderea noastră să stabilim modalitățile, aici este aprecierea Executivului. Esențial este ca hotărârea judecătorească să fie respectată”

Alegerea mecanismului îi revine Executivului, a precizat Alistar. El a invocat Codul fiscal și Legea 500/2002, subliniind că hotărârea judecătorească trebuie respectată. Guvernul poate alege modalitatea, nu și dacă respectă decizia.

Înalta Curte acuză statul că recunoaște datoria, dar refuză resursele

În declarația transmisă joi despre conduita autorităților executive, Alistar a afirmat: „Statul nu poate recunoaște existența unei datorii prin propriile acte normative și, în același timp, să refuze asigurarea resurselor necesare executării acesteia. O asemenea conduită contravine exigențelor legalității, securității raporturilor juridice și autorității hotărârilor judecătorești definitive. Deși necesarul de fonduri a fost fundamentat și solicitat de ordonatorul principal de credite, obligațiile care reveneau autorităților executive în temeiul legislației finanțelor publice și al actelor normative de eșalonare nu au fost îndeplinite. Această conduită a continuat de o manieră ostentativă sub actualul Guvern. Înalta Curte subliniază că respectarea Constituției, a legii și a hotărârilor judecătorești definitive nu este condiționată de voința politică a Guvernului, de prioritățile conjuncturale ale puterii executive sau de opțiunile sale privind distribuirea resurselor publice”

Potrivit poziției ÎCCJ, executarea unei hotărâri definitive este o obligație juridică a statului și o garanție a drepturilor cetățenilor, nu o concesie a Guvernului sau un beneficiu acordat după preferințe.

Instanța supremă acuză propaganda afiliată Guvernului că a declanșat o campanie de ură, instigând populația să considere că plata restanțelor se face în detrimentul ei. ÎCCJ susține că datoriile istorice către magistrați nu justifică proasta gestiune economică și scăderea nivelului de trai.

În argumentația instanței, bugetul trebuie construit pornind de la obligațiile legale: salariile bugetarilor, pensiile, prestațiile sociale, restanțele către creditorii fiscali sau bugetari și accesul la serviciile publice garantate. Abia apoi se adaugă cheltuielile decise în funcție de oportunitate. ÎCCJ pune împovărarea anuală a bugetului pe seama amânărilor de la un exercițiu bugetar la altul și de la un guvern la altul.

Litigiile salariale au adunat 402.926 de persoane

Despre întinderea conflictelor salariale, ÎCCJ a transmis în comunicatul de presă difuzat joi: „Aceste cifre demonstrează fără echivoc că litigiile privind drepturile salariale nu constituie o problemă exclusivă a sistemului judiciar, ci reflectă o disfuncționalitate sistemică a cadrului normativ și a conduitei autorităților publice în raport cu propriile obligații legale. Reducerea acestei realități la o dispută privind drepturile salariale ale magistraților înseamnă ignorarea dimensiunii reale a fenomenului și a consecințelor sale asupra unui număr considerabil de cetățeni care lucrează în serviciul public. Nu privilegiile sunt în discuție, ci executarea unor drepturi recunoscute prin lege și confirmate de instanțele judecătorești […] Datoriile salariale către magistrați au fost eșalonate prin așa-numitele ordonanțe trenuleț pe 5 ani, cu tranșe de plată crescătoare spre finalul perioadei. O proporție considerabilă este generată de majorări și penalități stabilite prin lege, între care dobânzile penalizatoare, făcând ca fiecare an de amânare să adauge peste 21% pe an la datoria inițială, grevând și mai mult bugetul public. Conduita irațională economic a Guvernului a condus la majorări anuale ale obligațiilor de plată cu peste 21% față de 7,4 % dobânda medie a datoriei publice. Trebuie menționat că din sumele vehiculate, diferențele salariale (fără penalități și accesoriile generate de conduita Guvernului) adică din drepturile neplătite la timp, 41,5% se întorc la bugetul de stat sub forma contribuțiilor obligatorii și a impozitului pe salarii. Datoriile istorice pentru restanțele salariale ale magistraților nu sunt și nu constituie justificare pentru proasta gestiune economică și scăderea nivelului de trai al populației […] Campania de ură declanșată imoral și iresponsabil de propaganda afiliată Guvernului instigă populația să considere că plata restanțelor se face în detrimentul ei. În realitate obligația de plată a salariilor pentru toate categoriile de bugetari, a pensiilor pentru toate categoriile de beneficiari, a prestațiilor sociale pentru toate categoriile de beneficiari, a arieratelor pentru toate categoriile de creditori fiscali sau bugetari sunt obligații legale, iar respectarea dreptului de acces la serviciile publice garantate sunt realitățile de la care se construiește bugetul și apoi se adaugă alte cheltuieli în funcție de oportunitate, și nu invers. Trebuie menționat că practica neloială față de lege, de amânare și rostogolire de la un exercițiu bugetar la alt exercițiu bugetar și de la un Guvern la altul este cea care în fapt împovărează de la an la an bugetul, nicidecum punerea în aplicare a drepturilor prevăzute de lege”

Statistica prezentată de instanța supremă cuprinde 402.926 de persoane. Situația proceselor lor este următoarea:

• 159.119 persoane au câștigat definitiv.
• 179.874 de persoane au câștigat în primă instanță.
• Pentru 63.933 de persoane, cauzele sunt în curs de soluționare.

Aceste litigii însumează 83.976 de dosare: 67.577 sunt soluționate în primă instanță sau definitiv, iar 16.399 sunt încă în curs de soluționare.

Repartizarea persoanelor care cer drepturi salariale prin instanță, publicată de ÎCCJ, cuprinde:

• Învățământ: 171.190 de persoane.
• Informaticieni, grefieri și alte categorii de personal din justiție: 45.367.
• Cadre MAI, din Poliție, Jandarmerie și ISU: 30.919.
• Finanțe publice, ANAF și vamă: 24.982.
• Personal medical și sanitar: 24.171.
• Ape, mediu și silvicultură: 15.873.
• Administrație centrală: 14.681.
• Administrație locală: 13.669.
• Asistență socială și protecția copilului: 13.479.
• Transport: 11.468.
• Penitenciare: 8.474.
• Magistrați: 6.817.
• Salariați din sectorul privat: 5.937.
• MApN, militari și civili: 2.653.
• Energie, minerit și utilități: 2.639.
• Alte societăți de stat: 2.270.
• Salariați din sectorul privat, servicii și comerț: 2.020.
• Media publică: 1.728.
• Alte categorii: 4.589.

Pentru neexecutarea deciziei după expirarea termenului, Guvernul și Ministerul Finanțelor vor achita penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere.