Votul trebuia să fie secret, opțiunile au ajuns la șefa ISJ Buzău. Concursul pentru 195 de candidați s-a oprit

Motivarea Tribunalului Buzău, prezentată de Edupedu.ro, descrie cum a fost alcătuit noul Consiliu: opțiunile participanților online au ajuns la conducerea instituției, rezultatul votului nu putea fi verificat numeric, iar schimbarea membrilor anteriori nu avea justificarea documentată cerută de regulament.

Ministrul Educației, Mihai Dimian, numise noua conducere a Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Buzău pe 1 septembrie 2026. Reorganizarea Consiliului a venit pe 2 septembrie. O zi pentru schimbarea conducerii, următoarea pentru schimbarea Consiliului.

Joi, 8 octombrie 2026, Tribunalul Buzău a dispus suspendarea. Hotărârea produce efecte imediat, deși poate fi atacată și nu este definitivă. În această etapă, judecătorul a soluționat cererea de suspendare; legalitatea actelor va fi examinată în procesul de fond.

Votul secret a avut opțiunile trimise conducerii

Regulamentul instituției impunea ca inspectorii incluși în Consiliu să fie desemnați prin vot secret de adunarea generală a angajaților. Reuniunea din 2 septembrie s-a ținut hibrid, cu participare fizică și online.

Procesul-verbal al acelei ședințe, depus de ISJ Buzău la Tribunalul Buzău, consemnează procedura pentru cei conectați de la distanță: „Participanții care au luat parte online la ședință și-au transmis opțiunile doamnei inspector școlar general”.

Tribunalul Buzău explică în motivarea suspendării ce înseamnă această procedură pentru regula votului secret: „o violare flagrantă a secretului votului […] Faptul că salariații din online au trimis opțiunile direct către persoana care conducea instituția și care avea un interes direct în configurarea noului consiliu anulează caracterul secret al votului”.

Instanța a constatat și imposibilitatea verificării rezultatului numeric. Era necesară o centralizare din care să poată fi urmărite voturile fiecărui candidat, totalul opțiunilor exprimate, concordanța cu numărul participanților și modul în care fuseseră desemnați câștigătorii. Judecătorul a cerut verificarea numărării și a centralizării voturilor.

Problema începea însă înaintea votului. Tribunalul a reținut că Inspectoratul nu dovedise convocarea în avans a salariaților și transmiterea unei ordini de zi. Întâlnirea începuse la ora 10:40 ca reuniune de lucru a personalului. Inspectoarea școlară generală a propus atunci, pe loc, alegerea Consiliului.

Despre schimbarea naturii reuniunii, instanța precizează: „O ședință curentă de lucru nu se poate metamorfoza spontan și retroactiv într-o Adunare Generală deliberativă”.

Consiliul a avut șase inspectori înainte ca regulamentul să permită șase

Noul Consiliu a fost alcătuit cu șase inspectori aleși, deși regulamentul valabil atunci îngăduia numai cinci. Abia pe 11 septembrie, la nouă zile de la constituire, Consiliul a adoptat prevederea care permitea șase. Întâi au ocupat locurile, apoi au făcut loc în regulament.

Tribunalul a observat și că actul de reorganizare nu identifica împrejurarea concretă care impunea înlocuirea membrilor și nici motivul pentru care cei aleși anterior nu își puteau continua activitatea. Regulamentul condiționa schimbarea de existența unor situații bine justificate, adică împrejurări obiective și verificabile, anterioare deciziei.

În privința duratei mandatelor, Tribunalul arată: „regulamentul propriu nu prevede că membrii aleși în CA au un mandat limitat la durata unui singur an școlar și nici că, odată cu începerea fiecărui an școlar, calitatea acestora încetează automat”.

Instanța a cerut lămurirea actului prin care fusese format Consiliul precedent, a situației juridice a membrilor și a eventualei încetări a calității lor. A solicitat Inspectoratului documentele care ar fi justificat reorganizarea și schimbarea directoarei care a deschis procesul.

ISJ Buzău a invocat în apărare reducerea conducerii de la trei inspectori adjuncți la doi. Potrivit argumentului său, menținerea celor trei membri aleși ar fi dus la un Consiliu cu 10 persoane, un număr par interzis de regulament. Tribunalul a apreciat însă că graba constituirii nu avea justificare legală.

Noua politică managerială a înlocuit o directoare după trei zile

Elena Carmen Popescu, directoarea Școlii Gimnaziale „Pamfil Georgian” din Gura Teghii, județul Buzău, a deschis procesul. Detașarea ei producea efecte din 1 septembrie. Pe 4 septembrie a fost emis actul prin care aceasta înceta.

Vineri, 4 septembrie 2026, la 17:30, Consiliul a hotărât înlocuirea directoarei. Cursurile începeau după ultima zi lucrătoare, iar aceasta era ultima zi lucrătoare. După admiterea cererii de suspendare, directoarea se întoarce provizoriu la conducerea școlii.

Inspectoratul a explicat în apărarea depusă la tribunal că înlocuirea era: „necesară implementării noii politici manageriale”. Judecătorul a reținut că intervalul de trei-patru zile nu îi oferea noului Consiliu timpul fizic pentru constatarea unor probleme de management.

ISJ a mai susținut că detașarea putea fi încheiată anticipat, iar directoarea acceptase această posibilitate odată cu numirea. În opinia Inspectoratului, caracterul temporar al numirii permitea încetarea ei înainte de termen.

Despre necesitatea evaluării, ISJ Buzău susține în apărarea scrisă depusă la Tribunalul Buzău: „Măsura nu are caracter sancționator și nu cuprinde nicio apreciere asupra activității reclamantei, motiv pentru care nu era necesară referirea la abateri, evaluări sau deficiențe, care nici nu există”. Tribunalul a respins ideea că această posibilitate justifică schimbarea unei persoane detașate cu alta, fără concurs între ele.

Instanța explică faptul că detașarea la conducerea unei școli este o soluție temporară și excepțională, destinată continuității până la organizarea concursului. Despre folosirea acestei proceduri pentru înlocuirea directoarei, tribunalul scrie: „o deturnare a scopului legii […] Scopul legii a fost asigurarea stabilității instituționale, nu crearea unui mecanism feudal de permutare a funcțiilor pe criterii de fidelitate politică sau personală”.

Profesorii școlii s-au întrunit într-un consiliu profesoral extraordinar și au trimis Inspectoratului un memoriu colectiv pentru păstrarea directoarei. Motivarea consemnează că Elena Carmen Popescu avea 25 de ani de activitate în școală, în timp ce persoana desemnată să o înlocuiască locuia la aproximativ 50 de kilometri de comunitate.

Tribunalul a apreciat că ignorarea poziției profesorilor reprezenta un exces de putere și că stabilitatea școlii și interesul elevilor fuseseră subordonate unui interes subiectiv de echipă. Tot instanța a reținut că schimbarea conducerii în perioada pregătirii cursurilor afecta predictibilitatea, climatul profesional și organizarea administrativă.

Suspendarea a cuprins hotărâri cu 261 de articole

Efectele procesului au depășit cazul directoarei. În intervalul 3-30 septembrie, Consiliul ținuse cinci ședințe și adoptase cinci hotărâri, însumând 261 de articole. Suspendarea vizează actele noii componențe, atât pe cele generale, cât și pe cele individuale.

Acestea priveau:

• Conducerea a șapte școli: pe 4 septembrie fusese aprobată încetarea numirilor pentru cinci directori, unul dintre ei demisionat, și pentru doi directori adjuncți.
• Detașări ale directorilor, cu efect din 4 octombrie.
• Modificări și suplimentări, cu zecile, ale planului de școlarizare.
• Creșterea numărului de angajați.
• Concursuri pentru posturi.
• Mutarea elevilor între școli.
• Regulamentele ISJ.
• Calificativele directorilor.

Judecătorul Tribunalului Buzău a analizat reorganizarea Consiliului, hotărârea din 4 septembrie, încetarea detașării și numirea înlocuitorului ca etape ale aceleiași succesiuni administrative. Explicația extinderii suspendării apare în motivare: „toate actele, avizele și hotărârile emise ulterior de acest consiliu […] Un organ constituit nelegal nu poate emite acte legale”.

După sentință, ISJ Buzău s-a adresat Ministerului Educației pentru îndrumări. Inspectoratul a admis că, atât timp cât suspendarea este în vigoare, Consiliul nu poate nici să funcționeze, nici să adopte hotărâri.

Inspectoratul a cerut timp pentru concluzii, apoi a trimis altă cerere

La dezbaterile din 6 octombrie, ISJ a solicitat amânarea deoarece consilierul juridic avea concediu aprobat chiar pentru acea zi. Tribunalul a refuzat amânarea ședinței, dar a lăsat pronunțarea pentru mai târziu, astfel încât instituția să poată depune concluzii scrise.

În locul concluziilor scrise, ISJ a depus pe 7 octombrie o cerere pentru reluarea dezbaterilor, împreună cu documente noi. Acesta a fost rezultatul timpului primit pentru concluzii. Tribunalul a înlăturat documentele: fuseseră depuse după închiderea dezbaterilor.

ISJ a anunțat că va ataca sentința. Recursul urmează să fie soluționat de Curtea de Apel Ploiești. Procesul privind anularea actelor rămâne la Tribunalul Buzău.

Inspectoratul a oprit concursul al cărui calendar spunea că nu îl poate modifica

Lista finală a candidaților admiși fusese publicată pe 9 octombrie, la o zi după suspendarea Consiliului, potrivit calendarului național. Documentul purta semnătura inspectoarei școlare generale Gina Manea. Comisia validase fiecare dosar și nu respinsese niciun candidat.

Pe 12 octombrie, Inspectoratul a suspendat concursul județean pentru posturile de director și director adjunct printr-un anunț semnat de Gina Manea. Anunțul nu preciza temeiul legal, iar o decizie a Consiliului de administrație al ISJ Buzău nu era publică. Proba de competențe programată pentru ziua următoare nu s-a mai ținut.

Ministerul Educației a avut pe 12 octombrie o ședință dedicată situației din Buzău. În comunicatul aceleiași zile, instituția a consemnat, într-un asterisc, că luase act de suspendarea concursului din sesiunea august-decembrie 2026. Corpul de Control al ministerului a ajuns la Inspectorat pe 13 octombrie.

Calendarul era aprobat prin ordin de ministru. În adresa trimisă ministerului după sentință, Inspectoratul însuși arătase că modificarea lui pentru județul Buzău îi depășea competența.