Magistrații au pensia medie de 25.301 lei, peste salariul de 21.728 lei. Statul plătește partea fără contribuții

Comparația apare în motivarea hotărârii publicate joi, 22 octombrie 2026, de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Pe baza datelor transmise Curții de Guvern, documentul precizează: „Conform informațiilor furnizate de Guvern, indemnizația netă medie a unui magistrat, stabilită prin lege, este de aproximativ 21.728 lei, adică aproximativ 4.309 euro, iar pensia netă medie a unui magistrat este de aproximativ 25.301 lei, adică aproximativ 5.018 euro”.

Pensia medie a magistraților este astfel cu aproximativ 700 de euro mai mare decât salariul lor mediu.

Statul completează pensia cu bani pentru care nu s-au plătit contribuții

În prezentarea rotunjită a pensiei medii, la 25.000 de lei net, 18.000 de lei sunt suportați de stat fără contribuții sociale plătite pentru această sumă.

Pentru sistemul general, raportul indicat este invers: pensia medie reprezintă 52% din ultimul salariu. În cazul magistraților, pensia depășește salariul mediu cu peste 10%.

Veniturile magistraților depășesc și indemnizațiile conducerii statului

Motivarea hotărârii compară veniturile judecătorilor cu cele din alte instituții publice: „Salariile judecătorilor sunt mult peste salariile medii ale altor instituții publice, care variază între aproximativ 650 euro și aproximativ 2 288 euro”, arată CEDO.

CEDO arată că salariile medii ale magistraților le depășesc și pe cele ale premierului și ale miniștrilor.

Pentru pensionari, reperul din sistemul public este o pensie netă medie de 548 euro.

Documentul pune alături și veniturile nete ale conducerii statului cu indemnizația unui judecător de la Curtea de Casație:

• Președintele României primește aproximativ 2.897 euro.
• Prim-ministrul primește 15.473 lei, echivalentul a 3.070 euro.
• Președintele Senatului primește 2.776 euro.
• Un judecător de la Curtea de Casație primește între 5.088 euro și 5.473 euro.

Restanțele salariale pot fi plătite și în tranșe

Cinci judecători români au cerut încasarea imediată a unor diferențe salariale de 300.000 de euro, recunoscute în justiție. Hotărârea CEDO acceptă însă amânarea și achitarea în tranșe în cazurile examinate. Obligația de plată rămâne.

Solicitarea bugetară nu transformă plata integrală imediată în singura variantă permisă.