După acuzația lui Iohannis la adresa Rusiei, cinci dosare despre Georgescu nu indică ruși anchetați

Publicația nu identifică în acest bilanț nici persoane de origine rusă care să îl susțină pe Georgescu. Două dosare au ajuns în instanță; celelalte trei sunt cercetate la parchete.

Comparația are o limită: situația persoanelor din aceste cinci dosare nu stabilește cine a organizat acțiunile invocate la anularea scrutinului. Absența unor persoane de origine rusă din bilanț nu dovedește, singură, că atribuirea către Rusia a fost falsă.

Atribuirea către Rusia a precedat bilanțul penal

Georgescu obținuse cele mai multe voturi în primul tur al prezidențialelor din noiembrie 2024. Scrutinul a fost anulat în decembrie 2024.

La scurt timp după anulare, Iohannis a explicat public cui atribuia acțiunile legate de alegeri: „Din felul în care s-a acționat, din modul în care s-a derulat acțiunea de atacuri pe TikTok, conturi de TikTok din Rusia, atac simultan pe toate serverele care au fost prinse în numărarea voturilor, atacuri care au fost respinse. Aceste acțiuni multiple nu pot fi executate de actori individuali, grup sau partid. Ele au așa o amploare și complexitate că doar un actor statal poate face așa ceva. În zona de servicii aceste modele se cunosc foarte bine și se știe cine acționează în acest fel, iar aici a fost Rusia”.

Două dosare au trecut de verificarea judecătorilor

Într-una dintre cauze, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție l-a trimis pe Georgescu în judecată pentru promovarea publică a cultului unor persoane vinovate de genocid, de crime împotriva umanității ori de război. Procurorii îi impută și promovarea unor idei și doctrine cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, în formă continuată.

Rechizitoriul enumeră cinci acte materiale, adică cinci episoade atribuite aceleiași infracțiuni: 16 iunie 2020, septembrie 2020, 2 octombrie 2021, 1 septembrie 2024 și 16 mai 2025.

Procurorii susțin că mesajele și gesturile lui Georgescu au inclus:

Mobilizarea națiunii pentru regenerare prin palingeneză, explicată drept crearea unui om nou sub o concepție mistică ortodoxă, inclusiv acceptarea implicită a violenței.

Susținerea necesității unui conducător carismatic, considerat predestinat și autoritar, care să realizeze această transformare.

Idealizarea trecutului în opoziție cu un prezent descris prin pierderea demnității naționale și victimizare, puse pe seama unor state externe identificate artificial drept inamici.

Promovarea unui ultranaționalism populist construit în jurul unui mit creștin.

Cultul mareșalului Ion Antonescu, condamnat definitiv pentru crime de război, prin elogierea sa ca erou național, imitarea cuvintelor, gesturilor și vocii sale și efectuarea unui salut legionar. Procurorii plasează acest ultim gest la protestul împotriva restricțiilor pandemice din 2 octombrie 2021, în Piața Universității, București.

Tot potrivit procurorilor, prin interviuri, declarații și mesaje online, Georgescu și-ar fi afirmat continuitatea ideologică prolegionară și legăturile cu promotori neolegionari. Anchetatorii consideră că el urmărea normalizarea și revitalizarea legionarismului, inclusiv prin elogii adresate lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și Ion Moța.

Dosarul se află la Judecătoria Sectorului 1, București. În camera preliminară, etapa de verificare a legalității sesizării instanței și a probelor, judecătorul a validat rechizitoriul și actele anchetei. Tribunalul București a confirmat definitiv, pe 9 februarie, că procesul poate începe.

Cealaltă trimitere în judecată datează din 16 septembrie 2025. Procurorii parchetului instanței supreme îl acuză pe Georgescu de complicitate la tentativa unor acțiuni împotriva ordinii constituționale. O altă acuzație privește comunicarea unor informații false, în formă continuată, prin două acte materiale.

În aceeași cauză au fost trimiși în judecată Horațiu Potra și 20 de mercenari ai grupării sale. Procurorii susțin că aceștia ar fi intenționat să intre în protestele declanșate după anularea alegerilor, în decembrie 2024, pentru a provoca haos.

Planul ar fi fost stabilit de Georgescu și apropiații săi la o întâlnire clandestină ținută la o fermă din Ciolpani, imediat după anulare. Cauza a trecut definitiv de camera preliminară, iar procesul a început la Curtea de Apel București.

Acuzația de înșelăciune privește 1,1 milioane de euro

În altă anchetă, DIICOT îi vizează pe Călin Georgescu și pe omul de afaceri Ionel Rusen. Procurorii cercetează o presupusă înșelăciune cu urmări deosebit de grave, precum și inițierea unui grup infracțional organizat ori aderarea la acesta.

Cei doi ar fi primit de la omul de afaceri Răzvan Leu 1,1 milioane de euro. În schimb, i-ar fi promis obținerea unor linii de credit cu finanțări de milioane de euro și începerea unei afaceri cu metale prețioase.

Anchetatorii susțin că banii ar fi trecut prin conturile unor entități care nu erau instituții bancare autorizate și prin conturi private. Promisiunile făcute omului de afaceri nu s-ar fi concretizat.

Pe 20 septembrie, Georgescu a fost oprit în trafic în timp ce se îndrepta spre un bazin de înot și dus la audieri. Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă a sa și a lui Rusen pentru 30 de zile.

Căutarea dispozitivelor de supraveghere a produs un alt dosar

Miercuri, 21 octombrie 2026, DIICOT a efectuat două percheziții domiciliare în București într-o cauză nouă. Procurorii cercetează folosirea ilegală a unor dispozitive sau programe informatice și tentative de modificare a datelor ori de perturbare a sistemelor informatice.

Faptele cercetate ar fi avut loc pe 26 septembrie 2026, la casa lui Georgescu din comuna Mogoșoaia, județul Ilfov. Potrivit actelor anchetei relatate de Gândul, un bărbat de 35 de ani ar fi verificat imobilul la cererea lui Georgescu, pentru a găsi tehnica de înregistrare audio și video instalată de organele judiciare.

Verificarea ar fi avut și un alt scop: modificarea datelor sau perturbarea ori deteriorarea echipamentelor de supraveghere. Potrivit anchetatorilor, rezultatul urmărit nu a fost obținut din cauze care nu au depins de voința suspecților.

Înaintea acestei intervenții, pe 21 septembrie 2026, procurorii făcuseră o percheziție la aceeași adresă în ancheta privind înșelăciunea, în care aplicaseră și măsuri de supraveghere tehnică. Anchetatorii susțin că ambii suspecți cunoșteau aceste împrejurări.

Surse judiciare citate de Gândul îl identifică pe bărbatul de 35 de ani drept Vlad Alin Zamfir și afirmă că miercuri a fost inculpat. Acuzațiile sale privesc operațiunile informatice ilegale și tentativa de alterare a datelor și de perturbare a sistemelor folosite de anchetatori.

Conform acelorași surse judiciare, Georgescu ar fi cercetat pentru instigare la aceste fapte, întrucât i-ar fi cerut lui Zamfir să pună la dispoziție și să utilizeze dispozitivele sau programele respective. Firma cooptată pentru intervenție ar fi SMT DISCRET MISSION SRL.

Georgescu a fost dus la structura centrală a DIICOT pentru a lua cunoștință de noile acuzații. Tot acolo au avut loc audierile.

Al cincilea dosar privește un presupus salut legionar

Joi dimineață, 22 octombrie 2026, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea a deschis o nouă cauză împotriva lui Georgescu, pentru folosirea în public a unor însemne legionare.

Dosarul privește un presupus salut legionar pe care acesta l-ar fi făcut când a ieșit dintr-o secție de poliție din Buftea, județul Ilfov, după prezentarea pentru controlul judiciar.

Potrivit surselor judiciare citate de Gândul, polițiști judiciari s-ar fi deplasat la Arestul central din București pentru a-i comunica acuzația și a încerca să îl audieze. Georgescu și-ar fi exercitat dreptul la tăcere.

În procesul privind ordinea constituțională, Curtea de Apel București urmează, la un termen viitor, să citească actul prin care a fost sesizată. Inculpații vor fi întrebați dacă aleg procedura obișnuită sau judecata simplificată.

Vineri, 23 octombrie 2026, aceeași instanță urmează să examineze contestația DIICOT împotriva hotărârii Tribunalului București prin care a fost admisă cererea lui Georgescu de trecere în arest la domiciliu.