Grindeanu pune 5 miliarde de lei pentru magistrați pe lista Guvernului, deși CEDO permite plata în tranșe

Potrivit Spotmedia, hotărârea a fost adoptată la 13 octombrie. Completul format din cinci judecători a decis în unanimitate că autoritățile pot decala plățile și le pot face în tranșe. Sumele și durata restituirii trebuie stabilite fără a periclita interesul contribuabililor sau echilibrul bugetar.

Marți, 20 octombrie, după votul Parlamentului pentru Guvernul condus de premierul Luca Niculescu, Grindeanu a prezentat reporterilor necesarul financiar până la încheierea anului: „…ar mai fi nevoie de 10-12 miliarde de lei pentru funcționarea instituțiilor statului până la finalul acestui an, plus încă 5 miliarde de lei pentru salariile restante ale magistraților, în urma deciziilor definitive din justiție”.

Suma destinată magistraților reprezintă aproximativ un miliard de euro, în prezentarea publicației. Social-democrații au 11 posturi de ministru în noul Executiv.

Întrebat despre hotărârea recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, premierul Luca Niculescu a declarat: „Într-adevăr, este o decizie venită recent (referire la decizia Înalte Curți de la București – n.red.), ne vom apleca foarte, foarte repede asupra ei, vom începe un dialog în așa fel încât să găsim o soluție…”.

Statul a întârziat plățile, dar datoriile nu dispar

Cinci judecători și foști judecători români contestaseră achitarea incompletă a unor drepturi recunoscute prin hotărâri definitive. Acestea priveau despăgubiri și diferențe de remunerație față de alte categorii de magistrați ori funcționari, considerate discriminatorii.

Plățile acumulaseră întârzieri considerabile. Cererile reclamanților au fost totuși declarate inadmisibile ca nefondate, printr-o decizie definitivă și unanimă, transmite agerpres.ro, preluat de Székelyhon.

Curtea a apreciat că executarea parțială a hotărârilor salariale nu a încălcat Convenția în aceste cazuri. Dificultățile economice și bugetare excepționale pot justifica un alt ritm al cheltuielilor, cu condiția păstrării unui echilibru just între interesul public și drepturile creditorilor.

În ultimii ani, Guvernul a invocat situația bugetară pentru a reprograma sau împărți în tranșe asemenea datorii către judecători și procurori. Hotărârea europeană privește modul executării lor, fără să anuleze sumele câștigate în instanță.

Despre situația financiară a reclamanților, CEDO arată în motivare: „… veniturile lunare pe care reclamanții în cauză (magistrații care au dat Guvernul în judecată) le-au primit și continuă să le primească sunt cu mult mai mari decât salariul sau pensia medie din România și depășesc chiar și indemnizațiile primite de cele mai înalte autorități ale statului. Astfel, CEDO nu poate trage concluzia că reclamanții fac parte dintr-un grup vulnerabil și că neplata integrală și imediată a sumelor solicitate i-a privat de singurul lor mijloc de subzistență sau i-a expus riscului de a nu dispune de mijloace suficiente pentru a-și asigura subzistența”.

Curtea avertizează asupra unui posibil conflict între instituții

În decizia publicată la 22 octombrie, CEDO delimitează competențele instanțelor de cele ale autorităților care stabilesc bugetul: „…nu revine judecătorului național să se substituie autorităților naționale în ceea ce privește opțiunile de politică bugetară și economică, definirea priorităților în materie de cheltuieli și repartizarea resurselor publice ținând de competența puterilor executivă și legislativă, care dispun în această privință de o largă marjă de apreciere”.

Motivarea discută și mecanismul litigiilor prin care magistrații solicită venituri suplimentare invocând discriminarea salarială. Formularea Curții păstrează o rezervă și privește relația dintre instituții: „… instanțele (din România) par să își fi depășit rolul tradițional de interpretare și aplicare a legii, situație susceptibilă să creeze impresia unui conflict de interese interinstituțional care relevă o tensiune între puterea judecătorească și puterile legislativă și executivă. Or, Curtea subliniază că judecătorul național nu are sarcina de a se substitui autorităților naționale competente în alegerea politicilor bugetare și economice, prioritățile în materie de cheltuieli și alocarea resurselor publice, intrând în competența puterilor executive și legislative, care dispun, în acest domeniu, de o largă marjă de apreciere”.

Avocatul Alexandru Dimitriu, deputat al Uniunii Salvați România (USR), a declarat pentru Spotmedia că Luca Niculescu poate invoca hotărârea pentru a amâna plata miliardului. În interpretarea sa, mecanismul constituțional conferă prioritate față de dreptul intern dreptului Uniunii Europene, reglementărilor CEDO și hotărârilor acesteia, prin includerea lor în blocul de convenționalitate, adică regulile convenționale folosite la verificarea normelor interne.

Publicația susține, de asemenea, că Parlamentul și Guvernul pot modifica mecanismul prin care sunt obținute aceste drepturi salariale.

Bolojan cere oprirea plății imediate și acuză instanțele

Fostul premier Ilie Bolojan, liderul Partidului Național Liberal (PNL), i-a cerut Guvernului Niculescu să nu achite imediat restanțele. Apelul a fost făcut pe Facebook joi seară, 22 octombrie 2026, potrivit Antena 3. Bolojan a susținut că decizia CEDO îi confirmă poziția privind plata restanțelor și oferă Guvernului argumentul decisiv pentru amânarea plății.

Despre impactul asupra bugetului, el a argumentat: „Într-o situație economică dificilă, este imoral ca statul să fie obligat să plătească imediat sume uriașe, de ordinul miliardelor de lei, fără să se țină cont de impactul asupra bugetului și de celelalte obligații față de cetățeni”.

A mai adăugat: „Pare o formă de aristocrație bugetară care poate dispune discreționar de banii românilor”.

El a continuat cu propria interpretare a competențelor bugetare: „Deciziile privind modul în care sunt împărțiți banii țării trebuie să fie luate de Guvern și Parlament, în interesul tuturor. Mai ales în actuala situație economică a României, amânarea sau întârzierea unor plăți nu înseamnă că statul încalcă drepturile omului”.

Bolojan a susținut că hotărârea CEDO pune sub semnul întrebării unele hotărâri din România, din cauza suspiciunilor că judecătorii care le-au pronunțat s-ar fi aflat într-un conflict de interese. El a acuzat instanțele și că și-ar fi depășit atribuțiile. Acestea sunt interpretările sale politice; în motivarea europeană, observația despre depășirea rolului instanțelor este formulată ca posibilitate, legată de impresia unui conflict interinstituțional.

Pentru PNL, soluția CEDO confirmă poziția fostului Executiv în disputa cu instanța supremă. Liberalii afirmă că bugetul a fost protejat prin reprogramarea sumelor datorate și plata lor în tranșe. În privința alocării resurselor, decizia le-ar aparține tot Guvernului și Parlamentului.

În mesajul adresat succesorilor, Bolojan a declarat: „Actualul Guvern va avea de ales pe cine servește: România sau aristocrația bugetară”.

Disputa cu instanța supremă a trecut și prin Curtea Constituțională

În acest an, pe când era premier, Ilie Bolojan a reclamat la Curtea Constituțională a României (CCR) un conflict constituțional în raport cu Lia Savonea, cea care prezidează Înalta Curte de Casație și Justiție. Demersul a urmat acțiunii instanței supreme împotriva Executivului, după ce acesta amânase și eșalonase plata unor restanțe salariale și sporuri.

La 7 octombrie, CCR i-a dat câștig de cauză Liei Savonea, prin vot majoritar. Publicația care a relatat noua hotărâre europeană apreciază că cele două soluții merg în direcții contrare.

În comentariul său, aceeași publicație asociază mandatului Liei Savonea patru cauze europene, pe care le caracterizează drept procese pierdute de aceasta:

• două decizii CJUE privind prescripția;
• Cristi Dănileț, privind libertatea de exprimare a judecătorilor;
• cauza privind executarea restanțelor salariale, a cărei decizie a fost publicată la 22 octombrie.

Asocierea acestor cauze cu președinta instanței supreme este interpretarea publicației. Tot într-un registru de acuzație politică, aceasta susține că Grindeanu și PSD ar urmări plata rapidă ca formă de protecție față de investigații și dosare de corupție. Autorul îl include în această critică și pe Radu Marinescu, ministrul Justiției. Presupusa înțelegere cu o parte a magistraților este acuzația publicației, nu o constatare a CEDO.

Solicitările pentru 2026 ajung la aproximativ 1,4 miliarde de euro

În discursul parlamentar de luni, 19 octombrie, Grindeanu a formulat obligația statului față de creditori astfel: „Apoi, statul trebuie să înțeleagă că trebuie să fie corect și să-și plătească datoriile către firme și oameni. Statul nu poate cere punctualitate de la cetățeni dacă nu își respectă propriile obligații”.

La bilanțul mandatului, pe 19 octombrie, Bolojan a invocat o sentință care obliga Guvernul să plătească peste 5 miliarde de lei. A amintit și de alte hotărâri obținute de magistrați în miile de procese deschise de aceștia.

Premier interimar la acel moment, Bolojan a susținut că viitorul Executiv nu putea plăti asemenea sume de pe o zi pe alta. A cerut adoptarea legii salarizării unitare, pentru a opri acest tip de litigii.

Potrivit datelor Guvernului prezentate la acel moment, solicitările instanței supreme și ale Parchetului General pentru restanțele judecătorilor și procurorilor însumau aproximativ 1,4 miliarde de euro pentru anul 2026.