Deepfake-urile trebuie semnalate din august 2026. România încă lucrează la legea pentru controale și sancțiuni

Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) precizează că autoritățile competente pregătesc legislația națională de aplicare. Aceasta trebuie să stabilească instituțiile care supraveghează piața, atribuțiile lor, cooperarea dintre autorități și procedura pentru sancționarea încălcărilor.

Pentru conținutul artificial există două cerințe distincte: un semnal tehnic, destinat detectării automate, și o informare pe care omul o poate percepe. Obligațiile sunt împărțite între furnizorul tehnologiei și entitatea care o folosește.

Un deepfake poate părea autentic fără să fie

Definiția din articolul 3 alineatul (60) al Regulamentului privind IA acoperă imagini, înregistrări audio și videoclipuri produse sau modificate artificial. Acestea imită persoane, obiecte, locuri, entități ori evenimente reale și pot fi confundate cu reprezentări autentice.

Termenul nu se limitează la un videoclip. O voce fabricată sau o fotografie modificată poate intra în aceeași categorie, dacă îndeplinește condițiile definiției.

Orientările europene delimitează această categorie de creațiile evident fantastice ori imposibile fizic. Un dragon sau un elefant la volanul unei mașini nu intră în definiția deepfake-ului prin simplul fapt că imaginea a fost generată artificial.

Comisia Europeană separă utilizările IA în patru categorii: cele cu risc inacceptabil, cele cu risc ridicat, cele care cer transparență și cele cu risc minim ori absent. Informarea despre deepfake-uri aparține categoriei de transparență. Pentru aplicațiile cu risc minim, precum jocurile video bazate pe IA și filtrele antispam, regulamentul nu adaugă obligații.

Marcajul tehnic nu ține locul avertismentului pentru public

Furnizorii de sisteme generative pentru texte, imagini, sunete sau videoclipuri trebuie să permită identificarea automată a conținutului artificial. Marcajul poate folosi metadate ori un filigran digital: informații pe care le detectează un program, fără să fie obligatoriu vizibile pentru persoana care urmărește conținutul.

În schimb, entitatea care utilizează sistemul pentru a produce sau modifica un deepfake trebuie să dezvăluie intervenția artificială. Această informare se adresează publicului, nu unui instrument de detectare.

Modalitățile propuse pentru avertizare sunt:

• O etichetă vizuală care rămâne afișată pe conținut.
• O mențiune de avertizare prezentată la începutul unui videoclip.
• Un avertisment sonor inclus în înregistrarea audio.

Codul european de bune practici pentru marcarea conținutului artificial include și pictograme destinate creatorilor, editorilor și altor utilizatori profesionali. Acestea pot semnala intervenția IA în imagini, înregistrări audio și texte. Aderarea la cod este voluntară; obligațiile de transparență sunt stabilite prin regulament.

Codul separă măsurile pentru furnizorii sistemelor generative de cele pentru entitățile care folosesc tehnologia. Primele privesc marcarea conținutului, celelalte includ informarea publicului.

Până la finalul lunii iulie 2026, aproape 190 de organizații aderaseră la Cod, potrivit Economedia.

Excepțiile reduc obligația de informare în anumite cazuri

Pentru un deepfake inclus într-o creație evident artistică, satirică, ficțională sau de natură similară, informarea are o formă limitată. Trebuie dezvăluită existența intervenției artificiale, dar într-un mod care permite prezentarea și aprecierea operei.

Obligația de informare despre deepfake nu se aplică utilizărilor autorizate legal pentru detectarea ori prevenirea infracțiunilor, investigarea acestora sau urmărirea penală.

Marcarea tehnică are propriile excepții. Sunt exceptate sistemele care doar asistă operațiuni obișnuite de editare, precum corectura gramaticală, precum și cele care nu schimbă substanțial informațiile introduse sau sensul acestora. Există o excepție și pentru sistemele autorizate legal în scopurile penale menționate.

Persoana care utilizează IA exclusiv pentru activități personale, neprofesionale, nu este considerată implementator. În schimb, când un angajat folosește tehnologia la dispoziția angajatorului, obligațiile companiei nu se transferă asupra lui ca asupra unui operator separat.

Controlul editorial poate excepta un text, simpla corectură nu

Textele generate ori modificate cu IA și publicate pentru informarea publicului despre probleme de interes public intră, de asemenea, sub obligația de dezvăluire a intervenției artificiale.

Excepția se aplică atunci când conținutul trece prin verificare umană sau control editorial, iar o persoană ori o organizație își asumă răspunderea pentru publicare. O corectură gramaticală sau o verificare pur formală nu îndeplinește această condiție.

Și aici sunt exceptate utilizările autorizate prin lege pentru detectarea, prevenirea, investigarea sau urmărirea penală a infracțiunilor.

Pentru conversațiile cu un chatbot, asistent vocal ori agent IA, furnizorul trebuie să asigure informarea persoanei de la primul contact. Excepția privește situația în care natura artificială a interlocutorului este evidentă pentru un membru rezonabil de informat, atent și prudent al publicului vizat.

Evaluarea pornește de la identificarea publicului căruia i se adresează sistemul. Apoi se verifică dacă un utilizator mediu din acel grup ar recunoaște interacțiunea cu IA din denumire, răspunsuri sau context. Excepția se interpretează restrictiv.

Unele sisteme au termen suplimentar pentru marcarea tehnică

Regulamentul (UE) 2024/1689 a intrat în vigoare la 1 august 2024. Aplicarea sa generală a început la 2 august 2026, însă calendarul include tranziții diferite în funcție de obligație și de categoria sistemului.

Calendarul Comisiei Europene pune la 2 februarie 2025 atât interdicțiile pentru practicile IA cu risc inacceptabil, cât și obligațiile de alfabetizare în domeniul IA. Normele de guvernanță și obligațiile pentru modelele de IA de uz general (GPAI) se aplică de la 2 august 2025.

Conform Economedia, furnizorii sistemelor generative prezente deja pe piață la 2 august 2026 trebuie să îndeplinească cerința marcajului tehnic până la 2 decembrie 2026. Perioada de tranziție se referă la identificarea automată a conținutului.

Termenele pentru sistemele cu risc ridicat sunt separate de regulile de transparență. Pentru utilizările din anumite domenii sensibile, inclusiv educația, recrutarea, biometria și infrastructura critică, normele se aplică de la 2 decembrie 2027. Sistemele integrate în produse reglementate, precum ascensoarele sau jucăriile, au termen la 2 august 2028.

În decembrie 2026 intră în vigoare și interdicția privind sistemele care produc conținut intim sau sexual explicit fără consimțământ, precum și materiale reprezentând abuz sexual asupra copiilor.

Companiile răspund pentru încălcarea obligațiilor de transparență

Supravegherea aplicării regulamentului revine Oficiului pentru IA și autorităților statelor membre, începând cu 2 august 2026. Oficiul are competențe privind modelele de uz general, inclusiv solicitarea documentației tehnice, evaluarea modelelor și impunerea unor măsuri corective.

Pentru încălcarea obligațiilor de transparență, amenzile pot ajunge la 15 milioane de euro sau la 3% din cifra de afaceri globală. Întreprinderilor mici și mijlocii li se aplică un regim atenuat.