Guvernul a invocat la CEDO un salariu mediu cu 6.372 de lei peste estimarea din datele CSM

Comparația aparține Știri pe surse, care a ponderat veniturile estimate pentru diferitele niveluri profesionale cu efectivele de judecători și procurori. Publicația semnalează și apropierea dintre pensia prezentată Curții drept netă și pensiile brute din statisticile Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). O posibilă confuzie între brut și net rămâne o ipoteză, nu o eroare demonstrată.

Decizia Pușcașu și alții împotriva României a fost adoptată la 13 octombrie 2026 și făcută publică la 22 octombrie. Curtea a declarat inadmisibile cererile a cinci judecători și foști judecători care contestau eșalonarea executării unor hotărâri definitive privind drepturi salariale.

Guvernul a așezat veniturile magistraților deasupra celor ale demnitarilor

La paragraful 51 al deciziei, Curtea reproduce datele primite de la Executiv: „Potrivit informațiilor furnizate de Guvern, indemnizația medie netă a unui magistrat este de aproximativ 21.728 lei, iar pensia medie netă a unui magistrat este de aproximativ 25.301 lei”.

Pentru comparație, Guvernul a transmis următoarele indemnizații lunare nete:

• Președintele României: 14.602 lei.
• Prim-ministrul: 15.473 de lei.
• Președintele Senatului: 13.993 de lei.
• Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție: între 25.645 și 27.588 de lei.

În datele trimise CEDO, Guvernul a indicat pentru alte instituții publice salarii medii de la aproximativ 650 la 2.288 de euro. Pentru sistemul public, pensia medie netă comunicată era de 2.766 de lei, adică aproximativ 548 de euro.

Aceste valori au servit ulterior comparației dintre situația materială a reclamanților și veniturile populației ori ale celor care ocupă cele mai înalte funcții în stat.

Salariile comunicate de CSM coboară până la 6.990 de lei net

Comunicatele CSM din iulie 2025 descriu venituri diferite în funcție de vechime și de nivelul profesional. Pentru judecători, datele au fost publicate la 10 iulie; pentru procurori, Secția pentru procurori prezentase situația cu o zi înainte.

Valorile lunare nete comunicate atunci erau:

• Pentru un judecător stagiar: 6.990 de lei.
• La început de carieră, un judecător: 10.486 de lei.
• La judecătorie, după peste 20 de ani de vechime, un judecător: cel mult 16.157 de lei.
• La curtea de apel, un judecător: de la 16.309 la 20.345 de lei, potrivit gradului și vechimii.
• Din efectivul de atunci al Ministerului Public, aproximativ 39%, adică peste 900 de procurori: de la 10.400 la 12.954 de lei.
• Pentru un procuror din Parchetul General: de la 18.000 la 25.000 de lei.

La 3 septembrie 2025, CSM a contestat reprezentativitatea sumelor de 4.000-5.000 de euro net lunar invocate de Ilie Bolojan, premier la acel moment. Consiliul a explicat că veniturile depind de gradul profesional și de vechime.

Potrivit precizărilor de atunci, remunerația aferentă gradului de tribunal este cu aproximativ 11% peste cea de judecătorie. Gradul de curte de apel aduce aproximativ 13% peste nivelul de tribunal.

Estimarea ponderată ajunge la 15.356 de lei, nu la media Guvernului

Calculul publicației folosește distribuția personalului din raportul CSM privind starea justiției în 2025, publicat în iulie 2026. La 31 decembrie 2025 erau ocupate 4.319 posturi de judecător și 2.293 de procuror, în total 6.612 magistrați.

La judecătorii erau 1.993 de judecători; tribunalele aveau 1.308, curțile de apel 902, iar instanța supremă 116.

Calculul pentru procurori a inclus 1.035 de persoane în parchetele de pe lângă judecătorii, 518 în cele aferente tribunalelor și 206 în cele aferente curților de apel. Alte 534 erau la Parchetul General și în structurile specializate, inclusiv DNA și DIICOT.

Metoda înseamnă că salariul mediu estimat pentru fiecare categorie este înmulțit cu numărul persoanelor din acea categorie. Rezultatele sunt adunate, apoi totalul este împărțit la efectivul profesional. Astfel, nivelurile cu puțini angajați nu cântăresc la fel de mult ca acelea cu mii de persoane.

Rezultatul estimat este de 15.175 de lei net lunar pentru judecători și de 15.695 de lei pentru procurori. Pentru întregul efectiv, media calculată este de 15.356 de lei net lunar.

Valoarea transmisă de Executiv este cu aproximativ 41,5% peste această estimare. Comparația confruntă o medie comunicată de Guvern cu un calcul bazat pe salarii estimate pe categorii; nu reprezintă o constatare că Executivul a falsificat veniturile.

Pensia declarată netă se apropie de mediile brute

În cazul pensiilor, suma prezentată instanței europene echivalează cu aproximativ 5.018 euro. Reperul din statisticile CNPP pentru anul 2025 este însă o pensie medie de serviciu de aproximativ 24.842 de lei brut.

Aceeași medie figurează într-un document pe care CNPP l-a trimis Curții Constituționale în ianuarie 2026. Statisticile pentru iunie 2026 consemnează 5.849 de beneficiari în categoria judecătorilor și procurorilor; media pensiei brute era de aproximativ 25.613 lei.

Distincția contează: brutul este suma înainte de reținerile fiscale, netul este ceea ce rămâne după ele. Analiza publicației aplică mediei din iunie un exemplu de calcul, nu o valoare netă certificată pentru fiecare pensionar.

Exemplul pornește de la contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10%, aplicată, începând cu 1 august 2025, părții de pensie care depășește 3.000 de lei. După scăderea contribuției și a plafonului neimpozabil, calculul folosește impozitul pe venit de 10%.

Pentru media brută din iunie, rezultă aproximativ 2.261 de lei contribuție de sănătate și 2.035 de lei impozit. Pensia rămasă ar fi de aproximativ 21.317 lei net.

Dacă o medie brută apropiată de cea statistică ar fi fost comunicată drept netă, diferența ar fi de ordinul a 4.000 de lei pe lună. Apropierea sumelor justifică verificarea, dar nu dovedește singură această confuzie.

Curtea a folosit comparațiile pentru a evalua întârzierea plății

La paragraful 157, CEDO recunoaște că restanțele cerute de reclamanți sunt mari, atât în privința creanțelor principale, adică sumele datorate inițial, cât și a dobânzilor. Curtea continuă, în traducerea din franceză redată de publicație: „Totuși, acestea se adaugă veniturilor lunare pe care persoanele interesate le primeau în temeiul legii și continuă să le primească”.

În același paragraf, instanța europeană afirmă: „Aceste venituri sunt, de altfel, cu mult mai mari decât salariul sau pensia medie din România și depășesc chiar indemnizațiile primite de cele mai înalte autorități ale statului”. Pentru această comparație, trimite explicit la paragraful în care sunt consemnate datele Guvernului, precum și la alte informații comparative.

Curtea mai reține: „De altfel, niciunul dintre reclamanți nu a susținut că neexecutarea imediată și integrală a hotărârilor judecătorești i-ar fi afectat nivelul de trai”.

CEDO nu i-a considerat pe reclamanți un grup vulnerabil. Întârzierea plății nu i-a lipsit de unicele mijloace de trai. La paragraful 158, Curtea constată că aceștia nu au demonstrat că executarea incompletă le-a impus o sarcină individuală excesivă, adică o povară disproporționată pentru fiecare în situația sa concretă.

Această evaluare a contribuit la inadmisibilitatea cererilor. O eventuală corectare a mediilor statistice nu ar modifica automat soluția.

Potrivit publicației Consiliul Local, motivarea semnalează și riscul conflictului de interese atunci când magistrații judecă litigii care le pot influența propriile venituri. Curtea a subliniat libertatea de decizie a Guvernului și Parlamentului în stabilirea priorităților bugetare și riscul ca instanțele să preia atribuțiile acestor puteri.

Statul nu poate nega o datorie stabilită judecătorește invocând doar lipsa banilor. În cazul analizat, Curtea a luat însă în calcul constrângerile unei crize severe și prelungite și echilibrul dintre plata obligațiilor și redresarea finanțelor publice. Soluția privește situația celor cinci reclamanți, fără să valideze orice amânare.

Restanțele invocate de Bolojan ajung la 10 miliarde de lei, plus penalități

Înaintea comunicării deciziei europene, Ilie Bolojan, premier interimar la momentul interviului acordat B1 TV și relatat de Znews la 19 octombrie, invoca aproximativ 10 miliarde de lei drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești. El se referea la date prezentate de Ministerul Finanțelor într-o ședință de Guvern. Separat, penalitățile solicitate erau de aproximativ două miliarde de lei.

Estimarea anterioară a Ministerului Finanțelor era de 8,57 miliarde de lei pentru perioada 2026-2028, pe baza situației de la 10 iunie. Ea cuprindea obligațiile instanței supreme, Ministerului Justiției, Ministerului Public și CSM.

Bolojan a pus restanțele revendicate alături de costul majorărilor salariale pe un an pentru circa 1,2 milioane de salariați ai statului. Potrivit relatării interviului, suma reprezenta aproximativ 0,6% din produsul intern brut (PIB); estimarea pentru 2026 era de aproximativ 410 miliarde de euro.

În privința posibilității de plată imediată, Bolojan declara: „Oricine va fi în guvernare nu are cum să plătească de pe o zi pe alta asemenea sume, pentru că țara asta nu are acești bani”. El susținea că Executivul de atunci nu putea face legal rectificări bugetare și că, pentru o parte dintre obligații, executarea silită încă nu începuse.

Bolojan invoca peste 20.000 de procese legate de salarizarea personalului din justiție. Fostul premier critica judecarea acestor litigii de către magistrați care ar putea avea cereri similare în alte cauze: „Aici e un lucru, din punctul meu de vedere, imoral”, a spus Bolojan.

În interviu, Bolojan indica eșalonarea ca soluție pentru viitorul Executiv. Susținea și adoptarea unei legi a salarizării unitare, cu grile clare, pentru limitarea altor litigii. Tot el lega reforma întârziată de fonduri europene pierdute în valoare de 770 de milioane de euro.

După publicarea deciziei CEDO, Bolojan, devenit fost premier la data relatării principale, a prezentat soluția drept confirmare a poziției sale.

O hotărâre prevede penalități zilnice, în condiții precise

În contextul interviului a fost descrisă și o hotărâre care acorda Guvernului și Ministerului Finanțelor zece zile de la rămânerea definitivă pentru îndeplinirea obligațiilor. Pentru întârziere, aceasta prevedea penalități de 1% pe zi și o amendă zilnică de 20% din salariul minim brut pe economie.

Penalitățile și amenda depind de caracterul definitiv și executoriu al hotărârii, precum și de procedurile legale aferente. Sancțiunile se referă la acea hotărâre, nu la toate restanțele salariale din justiție. Bolojan susținea că restricțiile bugetare trebuie avute în vedere și când se stabilește răspunderea pentru penalitățile acumulate.

Solicitările de explicații vizează documentele din spatele mediilor

Publicația care a realizat comparația a cerut Guvernului și Agentului guvernamental pentru CEDO documentele statistice folosite, metoda de calcul, efectivul inclus și perioada de referință. A solicitat și precizarea explicită a caracterului brut sau net al celor două medii.

Serviciului de presă al Curții i-au fost adresate întrebări despre verificarea independentă a datelor, accesul la documentele justificative și procedura aplicabilă dacă ar fi identificată o eroare factuală.