Proiectul Bala revine la 230 de milioane de euro, după pierderi de 380 de milioane la Cernavodă

Centrala este complet oprită de 90 de zile și furniza 20% din necesarul de energie al României, potrivit Observator News. Costul crizei este estimat la aproximativ trei milioane de euro pe zi, iar efectul opririi va ajunge și în facturi.

La 19 octombrie 2026, Comitetul interministerial Bala a aprobat raportul final cu recomandările pentru alimentarea cu apă a reactoarelor existente și viitoare. Comitetul a fost înființat prin Decizia prim-ministrului nr. 278/2026. Recomandările acoperă intervenții imediate, lucrări pe termen mediu și adaptarea proiectelor viitoare.

Proiectul a stat două decenii, iar explicația este lipsa deciziei politice

Planul inițial datează de acum aproximativ două decenii. Proiectul, rămas deoparte timp de 23 de ani, a fost aprobat în ultima zi a cabinetului Bolojan, la patru zile după difuzarea reportajului despre problemele centralei.

Despre întârzierea deciziei, Radu Miruță, fost ministru al Transporturilor, a declarat în reportaj: „Nu a fost dorință politică. Nu a fost decizie politică ca să fie scoasă de la sertar”.

Romeo Urjan, directorul Centralei Nucleare de la Cernavodă, a explicat în reportajul Observator News necesitatea intervenției: „Lumea se schimbă, clima se schimbă. Trebuie să ne adaptăm la soluții pentru a aduce mai multă apă spre Centrala Nucleară la Cernavodă”.

Întrebat dacă se putea interveni mai mult pentru evitarea opririi, directorul a recunoscut că da. A indicat barajul de la Bala ca soluție pentru centrală.

Uniunea Europeană a trimis în România coordonatorul pentru Coridorul Rin-Dunăre, pentru evaluarea proiectului și urmărirea realizării lui. Margarida Marques, care ocupă această funcție, a explicat în același reportaj motivul vizitei: „Nu am primit o explicație. O explicație de ce au avut nevoie de 20 de ani să se trezească la realitate. Am decis să venim aici”.

Despre verificările care urmează, Marques a adăugat: „Urmărim proiectul. Acum, trebuie să înțelegem fezabilitatea acestuia cu noile date și suntem atenți dacă este respectat calendarul și trebuie să îl ducem la final cu succes, acesta este principalul obiectiv”.

Dunărea Veche primește 20% din apă, iar Bala preia 80%

La întâlnirea dintre Dunărea Veche și brațul Bala, distribuția apei este dezechilibrată. Sonia Simionov, jurnalist, a descris la fața locului împărțirea debitului: 20% urmează Dunărea Veche, în timp ce 80% intră pe Bala și continuă spre Borcea.

Diferența dintre adâncimile albiilor favorizează cursul mai adânc. Acesta poate prelua mai multă apă și o atrage de la bifurcație. Intervențiile urmăresc să redistribuie debitul, astfel încât să existe apă atât pentru nave, cât și pentru răcirea reactoarelor din aval.

Lucrările includ săparea unui canal artificial care să ocolească brațul, ca traseu alternativ pentru navigație. În paralel, albia ar urma să fie dragată în partea opusă, adică să fie îndepărtate depunerile de pe fundul fluviului pentru adâncirea apei.

Pe fundul apei ar urma să fie construit și un baraj din bolovani mari. Acest baraj submers, aflat sub apă, ar putea echilibra debitele dintre cele două cursuri. Proiectul cuprinde și intervenții pentru stânca Pârjoaia.

Potrivit Adevărul, în zilele anterioare datei de 19 octombrie, Dunărea avea la intrarea în țară un debit sub 1.200 de metri cubi pe secundă. La Cernavodă, apa se apropia de limita operațională de minus 262 de centimetri, relevantă pentru pomparea apei necesare răcirii.

După 200 de kilograme de explozibil, Pârjoaia rămâne de rezolvat

La începutul lunii august, Ministerul Transporturilor, Ministerul Apărării și Apele Române au intervenit la stânca Pârjoaia, folosind 200 de kilograme de explozibil.

Atunci, Miruță anunța rezultatul operațiunii astfel: „A fost o misiune inedită. Astăzi am creat istorie! Armata acum și-a făcut treaba, segmentul care era în stabilitatea Armatei, cu dislocarea acestei stânci căreia nu i-a venit nimeni de hac de vreo 30 de ani înțeleg, acum s-a rezolvat cu succes”.

Stânca este încă acolo și figurează în continuare printre problemele pentru care proiectul Bala trebuie să găsească o soluție.

După exploziile de la începutul lunii august, stânca Pârjoaia servea drept loc de popas pentru egrete și cormorani, potrivit Observator News.

Angela Ivan, director al Administrației Fluviale a Dunării de Jos, a explicat în reportaj ce parte fusese îndepărtată: „Bucata aceea din stâncă, care a fost eliminată, nu era chiar cea care devia cursul apei”.

Întrebat despre rezultatul intervenției, fostul ministru a susținut: „Misiunea a fost reușită pentru că asta au cerut specialiștii să facem”.

În privința alegerii intervenției, Miruță a precizat: „A fost o expertiză tehnică făcută de cei de la Apele Române. Noi nu avem responsabilitate despre soluția tehnică propusă”.

Ivan a indicat, la rândul său, nivelul la care fusese decisă operațiunea: „A fost o hotârâre care s-a luat la nivel de Minister al Apărării”.

Barjele au fost scufundate înaintea contractului, iar plata a rămas restantă

Scufundarea barjelor pe Dunăre a costat șapte milioane de lei. Suma era încă neachitată la data reportajului din 23 octombrie.

Despre rezultatele așteptate de la această intervenție, Ivan a spus: „Am făcut un studiu de vreo 47 de pagini. Studiul acela a arătat clar că efectele scufundării barjelor nu sunt spectaculoase”.

Directoarea a descris și succesiunea dintre intervenție și contractare: „Operațiunile au avut anterior loc, iar contractul s-a încheiat după. Contractul acesta este în aer. NAVROM ne dă în judecată. Cred că ar fi foarte important ca actualul Guvern să găsească o cale și să plătească nota de plată pentru NAVROM”.

Raportul interministerial preliminar al comitetului Bala adaugă alte cheltuieli la operațiunea cu barjele:

• Șapte milioane de lei pentru scufundarea barjelor.
• Două milioane de lei pentru sprijinul Ministerului Afacerilor Interne.
• Patru milioane de lei pentru mentenanța din zona reactoarelor.

La acestea se adaugă cheltuielile intervenției asupra stâncii Pârjoaia.

Potrivit Observator News, suma exactă a cheltuielilor pentru intervenția asupra stâncii Pârjoaia nu fusese făcută publică. La începutul lunii august, contraamiralul Marcel Nicolae, locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Navale, spunea că nu avea raportul în față.

Dacă Dunărea continuă să scadă și răcirea reactoarelor oprite trebuie susținută cu pompe mobile, funcționarea acestora timp de 10 zile este estimată la 10 milioane de lei.

Dintre intervențiile provizorii, dragarea este cea căreia reportajul îi atribuie un efect măsurabil în centimetri asupra nivelului apei. Îndepărtarea depunerilor din albie ajută atât navigația, cât și alimentarea centralei.

Raportul este aprobat, dar indicatorii investiției mai au nevoie de avize

La reuniunea comitetului au fost prezentați indicatorii tehnico-economici actualizați ai proiectului Bala II, adică parametrii tehnici și financiari ai investiției. Aceștia urmează să parcurgă avizarea și aprobarea prevăzute de lege.

Pentru perioada imediată, raportul recomandă suplimentarea apei la priza de răcire atunci când este necesar. Cere și continuarea dragării pe Dunărea Veche, pentru sporirea debitului și îmbunătățirea navigației.

Proiectul și licitația trebuie să pornească de la debitele foarte mici înregistrate în 2026. Comitetul propune cinci obiective:

• Asigurarea apei pentru reactoarele centralei, inclusiv pentru perspectiva funcționării a patru unități.
• Menținerea navigației pe Dunărea Veche.
• Permiterea circulației peștilor.
• Redistribuirea debitului către Dunărea Veche.
• Găsirea unor soluții pentru stânca Pârjoaia.

Pentru unitățile 3 și 4, proiectarea ar trebui să ia în calcul condițiile hidrologice din 2026. Comitetul recomandă și analizarea unor variante suplimentare de alimentare a canalului centralei.

Instituțiile implicate ar trebui să lucreze cu aceleași date și cu modelări hidraulice, adică simulări ale curgerii apei. Coordonarea este recomandată și pe durata execuției, astfel încât lucrările și contractele să reflecte cerințele instituțiilor, în limitele atribuțiilor legale.

Lucrările ar cere cel puțin 3 ani, iar centrala rămâne oprită

La 23 octombrie, centrala nu urma să fie repornită în următoarele zece zile. Reluarea producției ar putea avea loc abia în decembrie.

Chiar dacă proiectul Bala avansează conform planului, realizarea lucrărilor ar dura cel puțin 3 ani. În lipsa unor intervenții provizorii, debitele mici pot pune din nou în pericol producția nucleară în vara din 2027, dar și în verile din 2028 și 2029.