Sari la conținut

Călin Georgescu rămâne în arest preventiv. Arestul la domiciliu aprobat pe 13 octombrie a fost anulat

Vineri, 23 octombrie 2026, Curtea de Apel București a decis definitiv că fostul candidat prezidențial Călin Georgescu rămâne în arest preventiv. Judecătorii au admis contestația DIICOT. Arestul la domiciliu aprobat de Tribunal pe 13 octombrie a fost anulat înainte să fie pus în aplicare.

Lectură: 8 min
Călin Georgescu are hotărâre de arest la domiciliu, dar așteaptă în Arestul Central decizia de vineri
Sursa foto: Inquam Photos

Pentru pronunțarea soluției a fost nevoie de trei judecători. Cristian Dumitru, președintele completului, și judecătoarea Daniela Maria Manolache au susținut soluții diferite, astfel că judecata a continuat într-un complet de divergență, prin adăugarea unui magistrat. Judecătoarea Andreea Ionescu a fost cea care a asigurat majoritatea pentru păstrarea arestării preventive.

Dispozitivul hotărârii Curții de Apel București stabilește: „Admite contestația formulată de DIICOT împotriva încheierii din camera de consiliu pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți al Tribunalului București – Secția I Penală. Desființează în totalitate încheierea contestată și, pe fond, rejudecând: respinge ca neîntemeiată cererea intimatului – inculpat de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu. Definitivă”.

Hotărârea se aplică imediat, potrivit Gândul. Ea privește măsura preventivă, nu stabilește vinovăția lui Georgescu în cauza penală.

Doi judecători au susținut soluții opuse

Un membru al completului inițial a votat pentru respingerea contestației procurorilor, ceea ce ar fi păstrat soluția de arest la domiciliu. Celălalt a susținut admiterea contestației și continuarea detenției preventive. Este a doua intervenție a unui complet de divergență în această succesiune procedurală: și arestarea din 29 septembrie, pentru 30 de zile, fusese decisă astfel, potrivit Libertatea.

Prin completul de divergență, dezacordul dintre cei doi magistrați este soluționat cu participarea unui al treilea. Dezbaterile sunt reluate asupra punctelor în dispută, iar votul suplimentar permite formarea unei majorități. În cazul de vineri, majoritatea a înlăturat soluția Tribunalului București.

Georgescu fusese adus dimineață la instanță din Arestul Central. La sediu ajunsese un vehicul al Poliției folosit pentru transportul persoanelor custodiate, potrivit Mediafax. Examinarea contestației fusese programată la ora 9:00. El a așteptat soluția într-o celulă de arest, conform Observator News.

În timpul procesului, aproximativ 500 de susținători ai fostului candidat au ocupat carosabilul pe Splaiul Independenței, în București. Circulația rutieră a fost blocată.

Hotărârea favorabilă din 13 octombrie nu l-a scos din Arestul Central

Avocații lui Georgescu solicitaseră executarea măsurii acasă. Procurorii au cerut menținerea arestării preventive. Termenul de soluționare a contestației, vineri, 23 octombrie 2026, fusese anunțat potrivit Adevărul.ro.

Dosarul a ajuns la instanța de apel după primirea oficială a încheierii motivate a Tribunalului, luni, 19 octombrie, conform informațiilor preluate de Cronica Presei.

Reprezentanții lui Călin Georgescu explicaseră public etapele de după pronunțarea Tribunalului: „Marți, 13 octombrie 2026, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București a admis cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu. Această hotărâre nu este definitivă. Legea prevede un termen de 48 de ore în care poate fi contestată de procuror, iar joi, 15 octombrie, s-au împlinit cele 48 de ore”.

Despre perioada până la judecarea contestației, aceștia precizaseră: „Până atunci, măsura arestării preventive rămâne în vigoare”.

Judecătorul Vlad Andriescu, de la Tribunalul București, își justificase hotărârea din 13 octombrie astfel: „Arestul preventiv este disproporționat față de acuzația formulată”.

Magistratul a reținut că Georgescu nu avea antecedente penale, era integrat social și dispunea de un domiciliu stabil. A inclus în evaluare faptul că este căsătorit și are doi copii minori.

Andriescu a apreciat și conduita din perioada controlului judiciar: Georgescu își îndeplinise obligațiile. După încetarea acelei măsuri, plecase în străinătate, dar revenise în România și răspunsese solicitărilor organelor judiciare. Judecătorul considera că schimbarea măsurii nu ar împiedica desfășurarea procesului. Tot el dispusese anterior controlul judiciar.

Tribunalul stabilise arestul la domiciliu pentru 30 de zile, termen care ar fi început numai după ce hotărârea devenea definitivă, nu de la pronunțarea din 13 octombrie. Soluția, acum desființată, prevedea trei obligații:

  • Prezentarea la chemările organelor judiciare.
  • Interdicția comunicării cu persoanele nominalizate de instanță.
  • Transmiterea periodică de informații privind mijloacele de existență.

Respingerea contestației DIICOT ar fi permis mutarea din Arestul Central în arest la domiciliu. Admiterea ei a înlăturat această posibilitate în procedura judecată vineri.

Contestația procurorilor schimbase și soluția din septembrie

Pe 22 septembrie, Tribunalul București respinsese propunerea de arestare preventivă și stabilise un control judiciar de 60 de zile. Procurorii au atacat acea hotărâre.

La 29 septembrie, Curtea de Apel București a hotărât definitiv arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Georgescu și a omului de afaceri Ionel Rusen. Din acea zi, fostul candidat este deținut în Arestul Central al Poliției Capitalei.

Anchetatorii cercetează dacă Georgescu și Ionel Rusen au constituit un grup infracțional organizat și au comis o înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Prejudiciul reclamat este de 1,1 milioane de euro și are legătură cu promisiunea unui credit. Acuzațiile nu au fost stabilite printr-o condamnare definitivă.

Potrivit anchetatorilor, presupusele fapte ar fi început în septembrie 2021 și s-ar fi petrecut în România și Marea Britanie. Actele anchetei arată că omului de afaceri Răzvan Leu, din Buzău, județul Buzău, i s-ar fi propus tranzacții cu metale prețioase. Pentru acestea era nevoie de o finanțare de 6 milioane de euro.

Georgescu i-ar fi recomandat să discute cu Ionel Rusen. Acesta l-ar fi pus în legătură cu Massimiliano Arena, cetățean italian indicat în actele anchetei ca reprezentant al unei bănci elvețiene.

Pentru accesul la credit, reclamantului i s-ar fi solicitat o garanție de un milion de euro. Din acești bani, 100.000 de euro ar fi urmat să susțină campania prezidențială a lui Georgescu, conform acuzațiilor.

Ulterior, promisiunea unei finanțări majorate la 15 milioane de euro ar fi fost însoțită de solicitarea unei noi garanții. Omul de afaceri ar fi transferat încă 100.000 de euro. Creditul nu a fost acordat, iar reclamantul a cerut înapoi garanția totală de 1,1 milioane de euro, fără să o primească.

Pe 7 octombrie, DIICOT a anunțat punerea sub sechestru a unor conturi ale lui Georgescu. Anterior, anchetatorii indisponibilizaseră vila acestuia din comuna Mogoșoaia, județul Ilfov.

Între cele două hotărâri, Georgescu a primit acuzații în alte două cauze

În zilele de 21 și 22 octombrie, lui Georgescu i-au fost comunicate acuzații în două alte cauze penale, potrivit Newsweek România. Audierea din 22 octombrie privea al cincilea dosar în care era vizat.

Procurorii structurii centrale DIICOT au percheziționat, miercuri, 21 octombrie 2026, două adrese din București. Georgescu a fost adus apoi la sediul acestei structuri și informat despre acuzațiile din a patra cauză.

Această anchetă privește presupuse operațiuni nelegale cu dispozitive sau programe informatice și tentative de modificare a datelor, respectiv de perturbare a unor sisteme informatice. Procurorii suspectează încercarea de a localiza și compromite echipamente tehnice utilizate de organele judiciare. Este o cauză separată de presupusa înșelăciune.

Joi, 22 octombrie, Georgescu a fost audiat, asistat de avocați, de anchetatorii din Ilfov, în cauza privind presupusa utilizare publică a simbolurilor legionare.

Suspiciunea este că ar fi făcut un salut legionar către susținători la plecarea de la sediul Poliției Buftea, județul Ilfov. Se prezentase acolo pentru îndeplinirea obligației de semnătură din cadrul controlului judiciar. Potrivit surselor Gândul, acuzația i-a fost comunicată în Arestul Central. Georgescu a ales să nu dea declarații, exercitându-și dreptul la tăcere.

În alte dosare, Georgescu a fost trimis în judecată sub acuzația de acțiuni îndreptate împotriva ordinii constituționale și pentru propagandă legionară, inclusiv promovarea ideologiei legionare. Instanțele urmează să examineze acuzațiile. Fostul candidat și-a declarat public admirația față de dictatorul Vladimir Putin.

În ancheta informatică, procurorii consemnează că echipamentele nu au fost deteriorate

Actele de urmărire penală relatate de Gândul arată că locuința din Mogoșoaia fusese percheziționată pe 21 septembrie 2026, în cauza presupusei înșelăciuni. În acel dosar fuseseră autorizate înregistrări realizate de organele judiciare prin supraveghere tehnică.

Procurorii susțin că, pe 26 septembrie, la cererea lui Georgescu, casa ar fi fost verificată pentru identificarea dispozitivelor judiciare de înregistrare audio-video. Scopul imputat este intervenția asupra datelor sau a funcționării sistemelor. Anchetatorii apreciază că ambii suspecți cunoșteau existența percheziției și a supravegherii.

În aceleași acte se consemnează că datele nu au fost schimbate, sistemele au continuat să funcționeze, iar echipamentele nu au suferit deteriorări. Procurorii pun nereușita pe seama unor împrejurări care nu depindeau de voința suspecților.

Sursele judiciare citate de Gândul îl indică pe tehnicianul Vlad Alin Zamfir, de 35 de ani, ca persoana care ar fi verificat locuința. La 21 octombrie, el a fost inculpat pentru trei presupuse fapte:

Operațiuni nelegale cu dispozitive sau programe informatice, pe care procurorii susțin că i le-ar fi furnizat lui Georgescu.

Tentativă de alterare a integrității datelor informatice, prin încercarea de a le modifica ori deteriora.

Tentativă de perturbare a sistemelor informatice folosite la supraveghere.

Potrivit acelorași surse, Georgescu l-ar fi instigat pe tehnician, cerându-i să îi furnizeze echipamentele și să le folosească. Cercetările au legătură cu dosarul de înșelăciune 2871/19/P/2024. Gândul indică SMT DISCRET MISSION SRL drept firma la care ar fi apelat fostul candidat.

Zamfir a negat că Georgescu l-ar fi contactat personal și a spus că declarațiile se află în dosar. El a susținut că aparatura folosită este de uz civil și se comercializează liber.

Întrebat despre plată, tehnicianul a afirmat că nu încasase bani. A descris verificarea ca pe o demonstrație, nu ca pe un serviciu finalizat, susținând că nu existase o intervenție de făcut.

Zamfir a făcut și distincția dintre echipamentele civile și cele militare, oficiale. A refuzat să dea informații din dosar.

Din 21 octombrie 2026, Zamfir se află sub control judiciar, cu interdicția de a părăsi România.

Distribuie

Redacția Rezistența urmărește deciziile publice din partea în care nu merg: costuri, întârzieri și promisiuni neonorate. Ironia privește interpretarea, nu faptele. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră