Cernavodă riscă să rămână oprită în noiembrie, cu măsura de criză la a treia prelungire propusă

Documentele Ministerului Energiei prevăd păstrarea acestor instrumente la dispoziția Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, pentru intervenția într-o eventuală criză de aprovizionare. Propunerea așteaptă aprobarea definitivă.

Hotărârea de guvern din 7 august stabilise inițial expirarea măsurii la 31 august. Au urmat două prelungiri: prima până la 30 septembrie, a doua până la 31 octombrie. Acum, termenul ar mai avansa cu o lună.

Dunărea ține reactoarele oprite, iar redresarea întârzie

La Cernavodă, unitatea 1 a fost scoasă din funcțiune la 28 iulie, iar unitatea 2 la 13 august. Opririle s-au făcut în siguranță, conform procedurilor de securitate. Apa disponibilă pentru răcire era insuficientă, iar nivelul fluviului nu mai permitea păstrarea parametrilor tehnici necesari exploatării în siguranță.

Debitul Dunării la intrarea în România face incertă repornirea chiar și a unui singur reactor în noiembrie. Documentele de fundamentare estimează că revenirea debitelor la niveluri normale ar putea întârzia cel puțin până la jumătatea lunii.

Prognozele de precipitații pentru prima parte a lui noiembrie indică menținerea deficitului de umiditate. Și râurile interioare au debite foarte mici: sunt afectate atât producția hidrocentralelor, cât și cantitatea de apă care ajunge în amonte de centrală.

România funcționează fără energia nucleară din momentul opririi celui de-al doilea reactor. Energia nucleară avea o pondere importantă în structura producției naționale. Lipsa producției sale apasă pe centralele pe cărbune, hidrocentrale și importuri.

Orele de seară concentrează riscul de deficit

Analiza Ministerului Energiei identifică intervalul 17-21 drept principala vulnerabilitate: producția care poate fi comandată pentru a răspunde consumului este insuficientă la vârf. Proiectul de act normativ estimează că cererea de seară poate urca până la 8.500 de megawați (MW). Dacă temperaturile coboară mult sub mediile multianuale, acest nivel ar putea fi depășit.

Capacitatea sistemului de a acoperi consumul este astfel redusă. În evaluarea ministerului, o criză regională ar restrânge și posibilitatea de a cumpăra din exterior energia necesară.

Centralele pe cărbune pot livra cel mult 1.200 MW pentru intervale scurte. Cu rezervele de combustibil limitate, puterea disponibilă este de 900 MW.

Producția eoliană variază mult. Pentru energia fotovoltaică, zilele mai scurte se adaugă prognozei pentru a doua jumătate a lui noiembrie, când sunt posibile intervale lungi cu cer acoperit. Contribuția panourilor solare ar scădea.

Ministerul avertizează că, fără rezerve suficiente de putere și energie, echilibrarea producției cu consumul ar putea deveni imposibilă. Ar fi afectate siguranța rețelei și piețele europene de electricitate care funcționează interconectat, cu posibile consecințe economice și sociale grave.

Opririle din regiune reduc și opțiunile de import

Evaluarea importurilor ia în calcul și reactoarele retrase programat din exploatare în trei țări:

În Bulgaria, un grup al centralei Kozlodui este indisponibil între 8 octombrie și 19 noiembrie. Capacitatea regională disponibilă scade cu aproximativ 1.000 MW.

La Paks, în Ungaria, reducerea programată este de aproximativ 750 MW între 17 și 28 octombrie. Pentru 28 octombrie-3 noiembrie ajunge la aproximativ 1.000 MW, apoi la aproximativ 500 MW între 3 noiembrie și 29 decembrie.

În Cehia, un grup de la Temelin este oprit programat între 16 octombrie și 19 decembrie, ceea ce retrage aproximativ 1.000 MW din producția regională.