Victor Negrescu dă guvernului șase luni pentru echilibru după cinci luni de blocaj

Guvernul a primit votul Parlamentului României marți după-amiază. Despre reacțiile colegilor săi, Victor Negrescu, eurodeputat PSD, a declarat la un briefing pentru jurnaliștii români: „Reacția pe care am primit-o din partea colegilor mei eurodeputați vizavi de votul dat de Parlamentul României și de alegerea unui nou guvern este o reacție pozitivă. Colegii mei s-au bucurat să vadă că România are, într-un final, un nou executiv. Au constatat și numărul important de voturi obținut de acest nou executiv, din care fac parte și reprezentanții Partidului Social Democrat […] După cinci luni de blocaj, după ce au constatat că, din nefericire, nu s-a ajuns la o formulă consensuală între partidele politice, văd Partidul Social Democrat ca fiind formațiunea politică care a contribuit la identificarea unei soluții și înțeleg că noi am acceptat să avem în continuare un premier independent, cum și în trecut am fost constructivi și am acceptat un premier din partea PNL, deși câștigasem alegerile parlamentare”.

Întrebat despre felul în care este privit executivul în grupul S&D, din care face parte, Negrescu l-a descris drept un guvern al soluției. Sunt aprecierile colegilor cu care a discutat, relatate de el, nu o poziție instituțională a Parlamentului European.

Întrebările despre desemnarea premierului au venit inclusiv de la eurodeputați care nu sunt social-democrați. Despre acest subiect, el a explicat: „Aici au existat cele mai multe întrebări, pentru că, de regulă, organizarea constituțională face ca primul partid să fie privilegiat în a încerca să formeze majorități, însă am constatat, și mă bucură lucrul acesta, că PSD, ca urmare a votului dat în Parlamentul României, este perceput ca fiind generatorul unei soluții”.

Respectarea acordului rămâne condiția invocată de Negrescu

Întrebat cât poate rezista actuala formulă de guvernare, eurodeputatul s-a referit la înțelegerea semnată de partidele parlamentare cu executivul: „foarte important ca acel acord să fie respectat […] Din informațiile care au apărut în spațiul public, elementele prevăzute în acele acorduri sunt elemente care pot fi respectate de către Guvernul României. În același timp, așa cum a evocat și premierul în dezbaterea din Parlamentul României, urmează să mizeze foarte mult pe relansarea economică și protejarea grupurilor vulnerabile. Aceasta este direcția pe care și-a dorit-o PSD și mă bucur de schimbarea de direcție. Pentru mine, acest nou guvern, prin prisma programului de guvernare, schimbă direcția de acțiune guvernamentală de la o politică de austeritate spre o politică de relansare economică care cuprinde, de asemenea, măsuri de protecție pentru populație și pentru companiile mici și mijlocii”, a precizat Negrescu.

Despre riscul electoral al participării PSD la guvernare, acesta a răspuns: „dacă era să gândim într-o cheie electorală, nu ne asumam responsabilitatea […] Aici există diferența între Partidul Social Democrat și celelalte formațiuni politice, care au respins din start intrarea la guvernare sau formațiunea politică care a votat împotriva noului guvern, deși inițial spuneau că vor o soluție de compromis. În sensul acesta, cred că deja românii au remarcat cine dorește să-și asume responsabilitatea. Pentru noi nu este o soluție perfectă, dar este o soluție necesară. Este un guvern care are șase luni pentru a demonstra că este capabil să readucă România într-o zonă de echilibru”.

În descrierea dificultăților economice, Negrescu a invocat inclusiv o rată a deficitului de peste 60% din produsul intern brut (PIB). Cifra și denumirea indicatorului îi aparțin: „Avem recesiune economică, avem o rată a deficitului de peste 60% din PIB, avem o scădere a consumului, o scădere a investițiilor străine, probleme pe zona de absorbție a fondurilor europene. Acestea sunt lucruri pe care trebuie să le rezolvăm. Aceste lucruri, odată ce vor fi rezolvate, nu vor genera din start o relansare economică, însă vor pune România pe traiectoria corectă spre relansarea economică. Și dacă vom reuși lucru acesta, cred că oamenii vor înțelege că, de fapt, noi am făcut ceea ce trebuie, ne-am asumat guvernarea într-un moment dificil”, a mai spus eurodeputatul.

Compromisul fusese acceptat înainte de votul de învestire

Miercuri, 14 octombrie 2026, când Luca Niculescu era premier desemnat, Negrescu justificase deja participarea PSD la formarea Cabinetului. În mesajul publicat pe Facebook și relatat de Tiparul, el afirma: „Nu este o situație ideală și nu există nicio soluție miraculoasă, dar România are nevoie de un executiv care să îi asculte mai mult pe oameni, să protejeze categoriile vulnerabile, să susțină mediul de afaceri și să folosească eficient fiecare euro disponibil. Premierul independent desemnat are responsabilitatea de a face acest lucru”.

La 14 octombrie, partidul avea validate 11 nume pentru funcțiile de ministru, din cele 17 portofolii. Pentru celelalte șase erau prevăzuți tehnocrați sau persoane agreate de președintele Nicușor Dan. Așa arăta formula înaintea votului din Parlament, din 20 octombrie.

În privința motivelor pentru care partidul acceptase formula, Negrescu susținea în aceeași postare: „Nu este vorba despre funcții sau despre interese de partid. Dacă ar fi fost așa, nu s-ar fi acceptat această soluție de compromis”.

Prioritățile enumerate atunci pentru viitorul executiv includeau:

• revenirea economiei pe creștere și apărarea veniturilor românilor;
• gestionarea facturilor pentru energie;
• continuarea investițiilor;
• o rectificare bugetară care să asigure funcționarea instituțiilor publice și a comunităților locale.

Negrescu critica guvernarea precedentă, căreia îi atribuia dificultățile economice și sociale. Tot atunci avertiza că instabilitatea politică poate slăbi susținerea intereselor României la negocierile pentru următorul buget al Uniunii Europene: „Avem de apărat miliarde de euro pentru agricultură, dezvoltare regională, infrastructură, educație și sănătate. Nu ne putem permite să pierdem oportunități europene din cauza instabilității politice”, scria el.

Adresându-se colegilor desemnați pentru Cabinet, eurodeputatul anticipa criticile de la începutul mandatului: „Sunt convins că vor fi imediat atacați, dar acum este timpul pentru muncă, responsabilitate și rezultate. La aproape 20 de ani de la aderarea la UE, este timpul pentru un nou proiect de țară. România nu mai are timp de pierdut”, adăuga acesta.

Finanțarea României a coborât, iar alte sume rămân în pericol

Tot marți, 20 octombrie, Negrescu a avertizat la Strasbourg că România poate pierde în continuare finanțare din planul de redresare și reziliență. El a cerut Comisiei Europene (CE) mai multă deschidere la evaluarea reformelor și a jaloanelor, adică etapele pe care România s-a angajat să le îndeplinească.

Despre reducerea alocării și solicitarea adresată Comisiei, Negrescu a declarat la briefing: „Am cerut CE mai multă flexibilitate în ceea ce înseamnă evaluarea jaloanelor și reformelor și disponibilitate la dialog cu noul guvern, în așa fel încât România să acceseze cât mai mult din resursele aferente planului României. Țara noastră a fost dată ca exemplu negativ de către comisarii europeni, prin prisma faptului că am început cu o alocare financiară de peste 29 de miliarde de euro și acum avem o alocare de aproximativ 20 de miliarde de euro, din care riscăm să pierdem în continuare sume consistente, prin prisma faptului că în ultima perioadă țintele și jaloanele, dar și proiectele, nu au fost implementate corespunzător”.

Înainte de intervenția lui Negrescu, Valdis Dombrovkis și Raffaele Fitto participaseră la o reuniune în Parlamentul European. Cei doi oficiali europeni răspund de Mecanismul de redresare și reziliență. Dombrovkis este comisar pentru economie și productivitate, implementare și simplificare. Fitto ocupă funcția de vicepreședinte executiv al Comisiei Europene și are atribuții în coeziune și reforme.

Comparația dintre state se baza pe un raport prezentat în Parlamentul European, realizat cu informații de la Comisia Europeană. Despre rezultatele României, Negrescu a explicat: „În cadrul raportului prezentat de către Parlamentul European în baza datelor furnizate de Comisia Europeană, reiese din nefericire faptul că România se află pe penultimul loc în ceea ce înseamnă gradul de realizare a țintelor și jaloanelor cu privire la mecanismul său de redresare și reziliență. Conform acelor date prezentate, țara noastră a îndeplinit doar aproximativ 50% din țintele și jaloanele aferente planului nostru de redresare și reziliență”.

Doar Ungaria se afla sub România în acel clasament, a subliniat eurodeputatul. În cazul Ungariei, mecanismul era blocat din cauza condițiilor legate de statul de drept.

Discuțiile pot continua, dar realizările sunt verificate numai până în august

Negrescu a solicitat continuarea dialogului cu Comisia până la încheierea anului 2026 și flexibilitate inclusiv în anul următor. Cererea privește relația cu executivul învestit marți, despre ai cărui reprezentanți s-a declarat convins că vor începe imediat negocierile pentru deblocarea situației.

Prelungirea discuțiilor nu înseamnă însă prelungirea perioadei pentru care pot fi luate în calcul realizările. Despre condițiile formulate de oficialii europeni, el a relatat: „Comisarii europeni au admis faptul că acolo unde va exista dialog și pot fi furnizate date suplimentare, CE este dispusă să poarte aceste discuții și la începutul anului viitor, dar în cazuri excepționale. De asemenea, au spus foarte clar că ei vor evalua doar acele lucruri care s-au realizat până la finalul lunii august 2026. (…) România, în continuare, și s-a menționat lucrul acesta, întâmpină dificultăți în ceea ce înseamnă atât cererea de plată numărul 5, cât și în ceea ce înseamnă ultima cerere de plată”.