Neacșu este propus la Interne după condamnare și reabilitare, Oprea la Apărare după dosarul închis

Niciunul dintre cei patru nu are o interdicție legală pentru conducerea ministerului la care este propus, precizează Libertatea.ro. Legal, nominalizările încap. Episoadele de integritate vin cu fiecare candidat.

Neacșu este propus să conducă Internele după condamnare și reabilitare

Marian Neacșu este propus și vicepremier. La 16 decembrie 2013, procurorii Parchetului General l-au trimis în judecată pentru conflict de interese, în urma sesizării formulate de Agenția Națională de Integritate (ANI).

Parchetul General descria în comunicatul din acea zi fapta imputată deputatului: „Inculpatul Neacșu Marian, în calitate de deputat în cadrul Parlamentului României, a formulat cererea de angajare a fiicei sale (n.r. – Cristina Monica Neacșu) în cadrul biroului său parlamentar și apoi a avizat contractul de muncă pe perioadă determinată (iulie 2009 – decembrie 2012) în baza căruia s-a realizat în mod direct un folos material pentru aceasta”.

Prima sentință a venit la 10 februarie 2015: Secția Penală a Înaltei Curți a stabilit o amendă de 2.000 de lei. În apel, la 23 februarie 2016, completul de cinci judecători a schimbat pedeapsa în șase luni de închisoare cu suspendare și doi ani de supraveghere. Reabilitarea de drept a intervenit automat, la trei ani după încheierea supravegherii.

Înainte de trimiterea în judecată, Neacșu participase și la schimbarea regulilor după care puteau fi verificați și sancționați aleșii. La 10 decembrie 2013, ca lider al deputaților Partidului Social Democrat (PSD), a introdus în plen un pachet legislativ fără consultare publică și fără avize. Instituția care îl sesizase în cazul său se afla printre cele vizate de modificări.

Pachetul cuprindea patru direcții:

• Restrângerea verificărilor ANI. Termenul de trei ani pentru analizarea incompatibilităților și conflictelor de interese ar fi început de la săvârșirea faptei, în locul reperelor reprezentate de constatarea acesteia sau încheierea mandatului. Regula descrisă atunci permitea verificarea inclusiv a perioadei mandatului, până la trei ani după încetarea lui.
• Modificarea articolului 147 din vechiul Cod penal, pentru eliminarea demnitarilor, parlamentarilor și primarilor din categoria funcționarilor publici. Efectul urmărit era dezincriminarea faptelor de corupție și abuz în serviciu.
• Amnistierea faptelor pentru care pedeapsa ajungea la șase ani de închisoare și grațierea pedepselor de până la șapte ani. Proiectul fusese inițiat de deputații Mădălin Voicu și Nicolae Păun; printre beneficiarii indicați se numărau Adrian Năstase, Cătălin Voicu și Antonie Solomon.
• Reglementarea lobby-ului, adică a reprezentării intereselor private în relația cu decidenții politici, ca prestare de servicii. Potrivit evaluării Libertatea.ro, proiectul ar fi permis foștilor politicieni, demnitarilor, rudelor și apropiaților celor aflați în funcție să exercite influență pentru firme, fără riscurile unei anchete pentru trafic de influență.

Proiectele nu au fost adoptate. Episodul din 10 decembrie 2013 a rămas cunoscut ca Marțea Neagră.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a susținut la 28 iulie 2025 că trecutul penal al lui Neacșu era cunoscut și că acesta fusese reabilitat, potrivit Știri Proaspete. El a invocat și prezența lui Neacșu în guvernele anterioare, inclusiv cele conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu. Argumentul pentru păstrarea în guvern era că mai fusese în guvern.

Neacșu a fost secretar general al Guvernului între 2021 și 2023, apoi vicepremier între 2023 și 2026. Parcursul său politic a inclus excluderea din PSD, în noiembrie 2018, și trecerea la Pro România, partidul fondat de Victor Ponta, în februarie 2019. În iunie 2019 a fost ales vicepreședinte al autorității de reglementare în energie.

În 2018, Neacșu se numărase printre cei 29 de lideri PSD care semnaseră scrisoarea împotriva conducerii lui Liviu Dragnea, consemnează Cronica Presei. Tot această publicație menționează că, în 2017, fusese consilier onorific al lui Sorin Grindeanu pentru probleme parlamentare.

Marinescu își păstrează portofoliul în timp ce contestă acuzația de plagiat

Radu Marinescu, actualul ministru al Justiției, este propus să continue în funcție. Titlul său de doctor în drept, obținut în 2009, este însă vizat de acuzații privind copierea unor pasaje din alți autori.

Analiza realizată de Emilia Șercan și publicată în PressOne, relatată de Libertatea.ro, identifică text copiat pe 140 dintre cele 247 de pagini ale tezei Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil. Proporția indicată este de cel puțin 56,68%.

În răspunsul dat pentru PressOne, Marinescu a respins ideea că ar fi plagiat și a susținut că redactarea respectase rigorile din acel moment. Analiza semnalează, totuși, pasaje preluate pe mai mult de jumătate dintre pagini.

Decizia nr. 364/2022 a instanței de contencios constituțional limitează retragerea administrativă a titlurilor de doctor. Ministerul Educației poate interveni astfel numai pentru titluri care nu au intrat în circuitul civil și nu au produs efecte juridice, adică nu au fost deja folosite cu consecințe legale. Anularea ordinului de acordare se poate obține în instanță, printr-un proces inițiat de universitate sau de minister.

Înaintea funcției ministeriale, Marinescu a fost avocatul Liei Olguța Vasilescu și al lui Claudiu Manda. În cazul lui Vasilescu, acuzațiile din 2016 priveau presupuse solicitări către oameni de afaceri cu contracte la primărie: sponsorizări pentru o asociație care finanța reabilitarea fațadelor din centrul municipiului Craiova, județul Dolj. Procurorii o acuzaseră și că și-ar fi folosit influența pentru obținerea unor bani destinați campaniei electorale din 2012.

Marinescu a obținut restituirea cauzei la procurorii anticorupție, după constatarea încălcării dreptului la apărare și a administrării ilegale a unor probe. În decembrie 2020, dosarul a fost clasat.

Claudiu Manda fusese acuzat că ar fi intervenit, în 2015, pe lângă Marius Simcelescu, șeful Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Dolj. Potrivit acuzației, intervenția urmărea ștergerea datoriilor unor beneficiari ilegali de ajutoare sociale din comuna Bratovoești, județul Dolj, pentru mobilizarea lor la vot. La 12 iunie 2023, Înalta Curte a închis cauza ca urmare a prescripției, adică a expirării termenului legal pentru răspunderea penală.

Oprea ajunge pe lista pentru Apărare după plata prejudiciului din dosarul penal

Înainte de nominalizare, Ștefan Radu Oprea fusese trimis în judecată de Parchetul General, la 8 ianuarie 2016. Dosarul privea evaziune fiscală și complicitate la spălare de bani.

Procurorii îi acuzau pe Oprea, pentru perioada anterioară mandatului său de senator, și pe fostul partener de afaceri Mihail Ștefănescu că ar fi dirijat transferuri provenite din evaziune. Susțineau că firmele administrate de aceștia înregistraseră operațiuni fictive și transferaseră bani către societăți de tip fantomă, pentru ascunderea originii sumelor.

În comunicatul referitor la cauză, Parchetul General prezenta calculul: „Raportul de constatare tehnico-științifică întocmit în cauză a concluzionat că prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului prin faptele de evaziune fiscală comise în contextul cercetat este în cuantum de 223.631 lei”.

Înalta Curte a dispus întoarcerea dosarului la procurori în etapa verificării legalității trimiterii în judecată, prin hotărârile din 26 februarie și 18 martie 2016. Judecătorii identificaseră probleme privind punerea în mișcare a acțiunii penale și descrierea clară a acuzațiilor.

Înainte ca procurorii să refacă rechizitoriul, prejudiciul a fost achitat integral. Cauza a fost închisă, fără o nouă trimitere în instanță. Plata a închis dosarul; nominalizarea deschide drumul spre Apărare.

Barbu cerea presei 200.001 lei, dar tribunalul a stabilit 15.000

Florin Ionuț Barbu a demisionat în aprilie 2026 din funcția de ministru al Agriculturii în guvernul condus de Ilie Bolojan. Este propus acum pentru al doilea mandat. În paralel, se judecă în civil cu jurnaliștii care au scris despre activitatea sa la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare. În acele articole, Barbu a fost poreclit „Busy Mafiotul”, potrivit Libertatea.ro.

Articolele au apărut pe olteniamaxima.ro în zilele de 15 și 22 august 2023. Barbu a solicitat daune morale de 200.001 lei. Tribunalul Dolj a admis numai în parte cererea și a stabilit despăgubiri de 15.000 de lei. Suma cerută a fost considerată vădit exagerată chiar de instanța care i-a dat parțial dreptate.

Tribunalul a constatat că articolele formulaseră acuzații privind pretinse infracțiuni fără ca temeinicia lor să fie probată. A reținut însă și că nu fuseseră demonstrate consecințe de amploare pentru reputația, viața personală ori activitatea profesională a lui Barbu și nici o afectare emoțională sau psihologică de amploare.

Despre limitele sancționării presei, Tribunalul Dolj a precizat în Hotărârea nr. 251/2026: „Nu poate fi omis faptul că, deși realizată cu încălcarea limitelor impuse în materie, fapta ilicită reprezintă totuși o depășire a exercitării uneia dintre libertățile fundamentale, respectiv libertatea de exprimare, ale cărei limitări și sancționări trebuie să fie temeinic justificate pentru a nu descuraja exercițiul acestui drept, indispensabil unei societăți democratice”.

Barbu a contestat și o sancțiune rutieră aplicată după ce, la 21 octombrie 2023, fusese înregistrat cu 104 km/h pe drumul național 65, la Negreni, județul Olt. Limita era de 50 km/h. Procesul-verbal prevedea reținerea permisului și suspendarea dreptului de a conduce pentru 90 de zile.

În contestație, Barbu a negat că ar fi avut viteza consemnată. A invocat detectorul radar și avertizările primite de la alți șoferi. A mai susținut că, după solicitarea certificatului de verificare a radarului, agentul refuzase să îi dea fotografia.

Instanța care a soluționat contestația a consemnat în Hotărârea nr. 1591/2024: „Instanța constată că intimatul (n.r. – IPJ Olt) a făcut dovada, în cauză, că cinemometrul cu ajutorul căruia a fost măsurată viteza de deplasare a autoturismului condus de petent era verificat din punct de vedere metrologic (fila 23) la data constatării faptei”.

Judecătorii au considerat inadmisibile susținerile privind toleranța radarului. Au reținut pericolul concret al faptei pentru șofer și ceilalți participanți la trafic, precum și aplicarea amenzii la minimul legal. Detectorul invocat în contestație nu a anulat măsurarea.

Barbu a pierdut procesul cu Poliția din Olt la 8 aprilie 2024. Tribunalul Olt a menținut soluția la 6 februarie 2025.

În procesul cu jurnaliștii, următorul termen la Curtea de Apel Craiova este 11 noiembrie 2026. Hotărârea primei instanțe le impune plata a 15.000 de lei către Barbu.