Firmele ar plăti avocat pentru documente redactate acum fără această obligație, avertizează RBL

Propunerea B563/2026 a ajuns la Senat pe 14 octombrie 2026 și urmărește schimbarea regulilor profesiei de avocat, relatează Start-up.ro. Potrivit RBL, avocatul ar deveni obligatoriu la redactarea documentelor de înființare și modificare a societăților, precum și pentru contractele supuse cerinței legale de formă scrisă, cu actele adiționale aferente.

Este un proiect aflat în circuitul legislativ. Companiile nu au în prezent această obligație.

Factura estimată crește dacă sunt incluse contractele de muncă

Estimarea de bază a RBL ia în calcul actele societăților și contractele comerciale obișnuite. Dacă interpretarea prevederilor s-ar extinde și la contractele de muncă, suma ar putea ajunge, potrivit organizației, la aproximativ 800 de milioane de euro pe an. Sunt calculele RBL, nu o evaluare oficială a impactului legislativ. RBL susține că inițiatorii proiectului nu au prezentat o estimare a costurilor pentru firme.

Calculele RBL utilizează informații ale Ministerului Muncii și date provenite de la Oficiul Național al Registrului Comerțului. Reperul ales pentru redactarea unui contract este un onorariu de 710 lei, din ghidul Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR).

Organizația precizează că socoteala nu acoperă întregul cost posibil: rămân în afara ei recuperarea creanțelor, adică a sumelor datorate, înscrierea garanțiilor, arbitrajul și întârzierile la încheierea tranzacțiilor.

Comisia Europeană urmărește să micșoreze sarcinile administrative cu cel puțin 25% pentru companii și cu 35% pentru IMM-uri. Programul de guvernare al Guvernului desemnat promite și el o reducere de minimum 25% a obligațiilor administrative ale firmelor. RBL pune aceste procente lângă cheltuiala suplimentară pe care ar aduce-o proiectul.

Serviciile juridice digitale ar intra într-o zonă de incertitudine, avertizează RBL

Organizația reclamă și efecte posibile asupra firmelor care dezvoltă servicii juridice digitale. În opinia sa, proiectul ar face incertă granița dintre simpla informare despre lege și consultanța juridică rezervată avocaților.

Antreprenorul în serie Radu-Sebastian Amarie critică mai multe prevederi. Interpretările sale privesc un proiect, nu efectele unei legi deja aplicabile:

În privința sfaturilor adaptate unei situații concrete, Amarie susține că rezervarea lor avocaților ar afecta ChatGPT, Claude și generatoarele online de contracte. Despre folosirea inteligenței artificiale, el afirmă: „Ai o problemă și întrebi un AI ce drepturi ai în situația ta? Sau folosești un generator automat de contracte pe net? Tocmai a devenit ilegal.”

El interpretează modificările propuse la articolele 1241-1243 din Codul civil ca impunând redactarea de către avocat pentru contractele individuale de muncă, actele adiționale de majorare salarială, închirieri, arendă, asigurări și documente de înființare a firmelor. Despre redactarea de către alți prestatori, Amarie susține: „Contractul rămâne valabil, dar dacă te ajută altcineva să-l redactezi (contabilul, HR-ul, o platformă online), persoana aia comite o infracțiune!”

Antreprenorul consideră că ar fi afectate activitățile contabililor, ale firmelor care înființează societăți cu răspundere limitată și ale bancherilor. El include aici actele societăților și organizațiilor neguvernamentale depuse la Registrul Comerțului, plățile escrow, prin care banii sunt păstrați până la îndeplinirea unor condiții, recuperarea datoriilor, arbitrajul și activitatea de executor testamentar.

Potrivit interpretării sale, UNBR ar putea cere instanței eliminarea unor site-uri, aplicații sau platforme concurente, cu primul termen de judecată în cel mult cinci zile și cu o hotărâre imediat executorie.

Amarie mai susține că utilizarea cuvântului avocat într-un site sau într-o aplicație, ori a unor expresii care sugerează contextual consultanță juridică, ar putea atrage o pedeapsă între șase luni și trei ani de închisoare.

RBL contestă restricțiile și cere oprirea procedurii de urgență

Organizația susține că propunerea nu are un test de proporționalitate, adică o verificare a justificării și amplorii restricțiilor profesionale introduse. Invocă în acest sens Directiva europeană 2018/958 și Legea 245/2020.

Pentru continuarea discuțiilor legislative, RBL formulează următoarele solicitări:

• Senatul să respingă dezbaterea în procedură de urgență.
• Companiile afectate să fie consultate înaintea adoptării modificărilor.
• Impactul financiar asupra firmelor să fie evaluat explicit.
• Să fie obținut un aviz de la Consiliul Concurenței pentru posibilele efecte asupra serviciilor juridice și activităților conexe.

RBL cere retragerea prevederilor care ar pune cheltuiala suplimentară în sarcina companiilor.