DIICOT cere oprirea reformei antidrog. Amenda de 500 de lei ar veni fără o limită de cantitate

Procurorii solicită respingerea în întregime a inițiativei B544/2026, prin observații întinse pe 20 de pagini, potrivit publicației Gândul. Critica lor privește construcția juridică a reformei, nu doar alegerea între pedeapsă penală și amendă.

„Propunerea legislativă nu poate fi susținută, nici în forma inițiatorului, nici prin amendamente punctuale”, afirmă procurorii DIICOT în observațiile asupra propunerii legislative Senat B544. Instituția consideră că problemele afectează chiar separarea consumatorului de persoana care distribuie droguri.

Depusă la Senat la 5 octombrie, inițiativa îi are în prezent în fișa oficială pe Victoria Stoiciu, senatoare neafiliată, și Cristian Ghinea, senator USR. Daniel Fenechiu, senator PNL, a semnat-o inițial, apoi și-a retras semnătura la 12 octombrie.

Victoria Stoiciu a susținut public că propunerea nu legalizează drogurile și nu micșorează pedepsele pentru trafic. Potrivit acesteia și inițiatorilor, schimbarea abordării consumatorilor ar elibera resurse ale poliției și procurorilor pentru combaterea criminalității organizate, iar sprijinul medical ar primi prioritate. DIICOT contestă tocmai mecanismul prin care reforma promite să lase traficul fără resurse, nu anchetele.

Și drogurile trecute peste graniță ar putea aduce doar amendă

Schimbarea nu s-ar opri la drogurile deținute în România. Aducerea lor în țară sau scoaterea peste graniță ar deveni contravenții, adică fapte sancționate administrativ, dacă destinația este consumul propriu. Nici pentru aceste operațiuni proiectul nu fixează cantități maxime.

Regula plății a jumătate din minimul amenzii, în 15 zile, ar permite următoarele sume:

• Pentru introducerea ori scoaterea din țară a drogurilor de risc, intervalul propus este de 1.500-2.000 de lei; plata redusă ar fi de 750 de lei.
• Pentru aceleași operațiuni cu droguri de mare risc, amenda ar fi de 2.000-3.500 de lei, cu posibilitatea achitării a 1.000 de lei.
• La deținerea pentru consum propriu a drogurilor de risc, suma redusă este cea menționată în deschidere.
• Pentru deținerea drogurilor de mare risc în același scop, plata în aceste condiții ar putea fi de 750 de lei.

DIICOT folosește exemplul coletelor comandate online din străinătate. Destinatarul ar putea invoca uzul personal, iar dacă probele nu susțin traficul, sancțiunea ar putea rămâne o amendă. Reforma destinată consumatorului ar ajunge, astfel, și la coletul trecut peste frontieră.

Procurorii ridică separat problema respectării convențiilor internaționale prin care România și-a asumat combaterea traficului: în opinia lor, includerea importului și exportului în regimul contravențional poate intra în conflict cu aceste obligații.

Fără prag cantitativ, delimitarea de trafic ar depinde de probe

Cannabisul, cocaina, heroina și celelalte substanțe nu primesc în proiect un plafon care să delimiteze consumul propriu. DIICOT susține că inclusiv cineva găsit cu o cantitate mare ar putea invoca destinația personală. Pentru acuzația de trafic, autoritățile ar trebui să probeze că drogurile urmau să fie comercializate.

În evaluarea procurorilor, încadrarea și probele ar putea separa o amendă de câteva sute de lei de o pedeapsă de ani de închisoare. Cantitatea ar rămâne fără prag; diferența dintre sancțiuni, nu.

Polițiștii formațiunilor specializate ar putea aplica amenzile și ar aprecia, folosind probele strânse, dacă trebuie sesizate organele de urmărire penală. DIICOT vede aici mutarea către polițist a unei părți esențiale din decizia procurorului și avertizează asupra vulnerabilității la presiuni sau corupție.

Nici comparația cu statele invocate de inițiatori nu convinge instituția. Procurorii arată că Portugalia raportează reperul cantitativ la consumul individual. Germania, Malta și Luxemburg au limite pentru cultivarea cannabisului destinat uzului personal. Modelele invocate au limite; propunerea românească nu le preia.

Un alt obstacol ar putea apărea după încheierea procedurii contravenționale. Dacă amenda devine definitivă, iar ulterior sunt găsite dovezi că substanțele urmau să fie vândute, DIICOT avertizează că urmărirea penală a acelorași fapte materiale ar putea întâlni piedici juridice.

Este invocat principiul ne bis in idem, care împiedică, în anumite condiții, urmărirea sau sancționarea de două ori pentru aceeași faptă. Procurorii se raportează inclusiv la hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Mihalache împotriva României.

Riscul descris depinde de împrejurările cazului și de caracterul definitiv al procedurilor. Nu rezultă o imunitate automată pentru orice traficant care a primit amendă. Critica DIICOT este că proiectul oferă garanții insuficiente când dovezile de trafic apar după finalizarea sancționării contravenționale.

Economiile invocate amestecă deținuți din categorii diferite

Fundamentarea inițiativei folosește totalul de 37.419 cauze privind drogurile din activitatea DIICOT în 2025 și estimează că aproximativ 80% dintre persoanele cercetate penal ar fi consumatori. Procurorii precizează că totalul reunește dosare rămase din anii anteriori și dosare noi, de soluționat în cursul anului. El nu reprezintă inventarul cauzelor exclusiv pentru consum propriu.

La penitenciare, calculul trece de la o categorie de deținuți la alta. Expunerea de motive pune aproximativ 11 milioane de euro pe an în dreptul celor închiși pentru infracțiuni la regimul drogurilor. DIICOT arată că aceeași fundamentare estimează costul anual al celor încarcerați exclusiv potrivit articolului 4 al Legii nr. 143/2000 la aproximativ 450.000-700.000 de euro. Economia sugerată se sprijină pe prima sumă. Categoria vizată are altă socoteală.

În tabelul pentru 2025, dintre cele 520 de soluții referitoare la deținerea destinată consumului propriu, 88 au însemnat închisoare cu executare, arată procurorii. Restul au fost:

• amenzi penale;
• suspendări sub supraveghere;
• amânări ale aplicării pedepsei.

DIICOT admite astfel existența condamnărilor cu executare, dar contestă dimensiunea problemei sugerate prin prezentarea generală a cifrelor.

Amenda nu ar asigura intrarea în tratament

Propunerea permite evaluarea consumatorilor și includerea în programe medicale, psihologice și sociale. Pentru adulți, autoritatea care aplică amenda ar putea dispune evaluarea, însă efectuarea acesteia cere consimțământ. Și participarea la programele de asistență depinde de acordul persoanei.

DIICOT susține că legătura insuficientă dintre sancțiune, evaluare și asistență ar putea lăsa reforma la simpla schimbare a dosarului penal cu o amendă, fără ca din amendă să rezulte și accesul la tratament. În comparația făcută de procurori, comisiile specializate din Portugalia gestionează cazurile și pot condiționa suspendarea sancțiunii de intervenții terapeutice.

Inițiativa ar permite și amenajarea, în unități sanitare, a unor spații unde consumul să fie supravegheat, cu scopul reducerii riscurilor și prevenirii supradozelor. DIICOT consideră insuficient reglementate funcționarea acestor spații, accesul beneficiarilor și sarcinile autorităților.

O poziție nefavorabilă fusese exprimată și de Parchetul General la începutul lunii octombrie, pe motiv că ar slăbi instrumentele de combatere a drogurilor. DIICOT susține că disproporțiile legislației actuale trebuie corectate prin alte mecanisme juridice, deoarece această propunere nu rezolvă nici combaterea criminalității organizate, nici accesul la tratament.

B544/2026 rămâne în procedură legislativă. Parlamentul urmează să decidă; înlocuirea răspunderii penale cu amendă nu a fost adoptată.