Bolojan avertizează despre pensiile promise, în timp ce statul are facturi neachitate la constructori

Într-un interviu la B1 TV (YouTube), Bolojan a fost întrebat cum poate fi redus deficitul bugetar, adică diferența dintre cheltuielile și veniturile statului, dacă viitorul guvern indexează pensiile cu inflația. Întrebarea a inclus două scenarii, de 5% și 7%. Aceste procente au fost variantele puse în discuție de jurnalistă, nu majorări anunțate de premier. În răspunsul său, Bolojan nu a indicat de unde ar veni banii pentru o eventuală majorare a pensiilor.

Bolojan a susținut că orice guvern ar urma, indiferent de componența sa, va avea puțin spațiu pentru cheltuieli suplimentare. El a spus că a evitat asemenea angajamente în ultimele luni și că a preferat să prezinte situația economică inclusiv atunci când explicațiile erau nepopulare.

Dobânzile consumă cât bugetul educației, spune Bolojan

Premierul leagă constrângerile de împrumuturile contractate într-un ritm accelerat după 2020 și de creșterea prea rapidă a îndatorării României. Potrivit lui, dobânzile plătite într-un an depășesc 3% din produsul intern brut (PIB), ajungând la 60 de miliarde de lei. Comparația oferită de Bolojan este cu întregul buget al educației. Atât pentru dobânzi, înainte de plata ratelor datoriei.

În explicația sa, renunțarea la ținta de reducere a deficitului ar agrava situația: statul ar avea nevoie de împrumuturi tot mai mari pentru dobânzi și pentru rambursarea datoriilor ajunse la scadență.

Bolojan a invocat și presiunile din exterior: efectele războaielor din Ucraina și din Golf, criza datoriilor guvernamentale și dobânzile în creștere la care se finanțează guvernele.

El apreciază că un nou executiv, rezultat din deciziile președintelui României și ale Partidului Social Democrat (PSD), ar putea apărea în săptămâna următoare interviului, începând de marți, 20 octombrie. Găsirea soluțiilor ar reveni acelui guvern.

Premierul a avertizat că așteptările imposibil de îndeplinit produc nemulțumire, îngrijorează investitorii, adâncesc neîncrederea cetățenilor și întăresc votul antisistem.

Constructorii au de încasat, iar rectificările sunt încă de făcut

În aceeași seară, discuția despre plățile pentru lucrări publice a ajuns la capacitatea bugetului de a acoperi obligațiile existente. Întrebat dacă restanțele depășesc posibilitățile unei rectificări, Ilie Bolojan, premier interimar, a răspuns în interviu: „Nu există un pachet de restanțe care să depășească, să spunem, posibilitățile de rectificare bugetară. Nu există astfel de probleme”. Firmele au însă încasări întârziate.

Jurnalista i-a cerut apoi confirmarea că modificările bugetului pot permite achitarea datoriilor. „Există restanțe de plată, dar prin rectificările bugetare care se vor face, fluxul acesta de plăți poate fi acoperit”, a precizat Bolojan. Factura este de plătit acum; rectificarea este la viitor.

Ca măsură a presiunii asupra investițiilor, Bolojan a folosit cazul Ministerului Transporturilor: contracte de peste 19 miliarde de euro, față de aproximativ 5 miliarde de euro disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Lucrările din acele contracte erau deja începute, a spus premierul.

În august, explicația sa pornea de la o finanțare europeană inițială de aproximativ 7,4 miliarde de euro, redusă ulterior la circa 5,5 miliarde de euro. Contractele semnate depășeau și atunci 19 miliarde de euro. La contractare, ambiția a depășit alocarea invocată.

Aceste sume descriu valoarea contractelor și finanțarea europeană, nu totalul facturilor neachitate. Proiectele pot avea calendare de execuție diferite și alte surse de bani; valoarea contractată nu poate fi tratată integral drept restanță.

Bolojan susține că administrația a pornit mai multe investiții decât putea finanța. Despre propriul mandat, el spune că a încercat atât să direcționeze cât mai mulți bani spre investiții, cât și să limiteze deschiderea unor șantiere fără resurse. Propune finanțarea prioritară a proiectelor strategice, în locul începerii multor lucrări deodată.

Întârzierile scumpesc lucrările pentru stat și primării

Premierul a indicat șantiere ale Companiei Naționale de Investiții și ale Ministerului Transporturilor pornite de ani, dar rămase cu progres redus sau oprite. A enumerat trei cauze:

• Banii insuficienți pentru continuarea execuției.
• Constructorii care nu au capacitatea de a continua lucrările.
• Contestațiile care întârzie desfășurarea proiectelor.

Potrivit lui Bolojan, întârzierile degradează lucrările și cresc prețurile prin indexare, adică ajustarea costurilor. Cheltuielile suplimentare revin bugetului național, dar și autorităților locale care contribuie la proiectele cofinanțate. Progres puțin, contribuții mai mari.

El a susținut că o selecție mai atentă a investițiilor ar fi permis terminarea unor proiecte mai devreme și cu mai puțini bani. A amintit și nemulțumirea cetățenilor față de viteza lucrărilor publice.

Întrebat cine răspunde pentru aprobarea unor investiții fără finanțarea necesară, premierul a numit practica iresponsabilă. A spus că asemenea decizii s-au luat în mai multe domenii, cu efecte vizibile: firme care își primesc banii târziu și investiții care se scumpesc.

Deschiderea A7 până la Pașcani are termen în 2027

Potrivit lui Bolojan, resursele trebuie îndreptate către investițiile din PNRR pentru ca proiectele asumate să fie încheiate, iar banii europeni să nu fie pierduți. A pomenit cofinanțarea spitalelor și infrastructura rutieră. Pe Autostrada Moldovei, A7, circulația până la Pașcani ar urma să se deschidă cel târziu în primăvara lui 2027.

Vineri, 16 octombrie, Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, anunțase că lotul Mircești-Pașcani, cu o lungime de 28,09 kilometri, depășise un stadiu de execuție de 55%.

Compania estima deschiderea a aproximativ 49 de kilometri între Bacău Nord și Mircești până la încheierea anului 2026. Pentru ultimul lot, estimarea indica prima parte a anului 2027.

Explicațiile pentru promisiuni neonorate preced bilanțul

Premierul se așteaptă ca miniștrii PSD din viitorul Cabinet al premierului desemnat Luca Niculescu să pună eventualele promisiuni neonorate pe seama finanțelor moștenite. A ținut să precizeze că fiecare instituție trebuie să-și acopere obligațiile din bugetul alocat. Justificarea viitorului guvern a intrat deja în discuție. Bilanțul guvernului interimar încă nu.

PSD a decis intrarea la guvernare și a anunțat 11 propuneri de miniștri pentru Cabinetul Niculescu, potrivit Antena 3 CNN.

Bolojan a scris pe Facebook că Partidul Național Liberal (PNL) analizează un acord bilateral prin care ar sprijini noul guvern din afara executivului. Pentru bugetul din 2027, sprijinul ar fi condiționat de estimări realiste ale veniturilor și de disciplină fiscală.

Acordul luat în calcul ar include și angajamentul de a nu iniția ori vota o moțiune de cenzură în primele șase luni. Această obligație ar fi condiționată de respectarea principiilor înțelegerii.

Despre prezentarea propriei activități guvernamentale, premierul a anunțat: „Mâine va fi o conferință de presă în care voi face o dare de seamă asupra activității guvernamentale pe care am exercitat-o de anul trecut până acum și vom face publice aceste date”. Conferința și datele promise au termen luni, 19 octombrie 2026. Constructorii au deja restanțe de încasat.