Guvernul spune că nu poate aloca banii pentru magistrați, dar întârzierea aduce penalități de 1% pe zi

Separat de suma din acest litigiu, Bolojan a invocat un total de aproximativ 10 miliarde de lei în drepturi salariale recunoscute prin sentințe, potrivit Mediafax. Cifrele provin de la Ministerul Finanțelor și au fost prezentate la ședința de guvern din săptămâna declarației. Pentru aceste drepturi nu au început încă executările, iar penalitățile cerute pentru întârziere însumează 2 miliarde de lei.

Bolojan a raportat totalul drepturilor salariale la aproape 0,6% din produsul intern brut, echivalentul întregii creșteri salariale pentru un an a celor 1,2 milioane de angajați ai sectorului public.

„Oricine va fi în guvernare nu are cum să plătească de pe o zi pe alta asemenea sume, pentru că țara asta nu are acești bani, pur și simplu”, a declarat Ilie Bolojan, premier interimar și lider PNL, despre posibilitatea achitării acestor obligații.

Bolojan contestă procesele, dar Guvernul a pierdut recursul

Critica premierului privește și felul în care sunt judecate cererile salariale: „Aici este un lucru, din punctul meu de vedere, imoral, orice s-ar spune: să generezi mii de procese, peste 20 de mii de procese, pe teme de drepturi salariale care să fie judecate în instanțe care, într-o formă directă sau indirectă, au și ele astfel de procese în alte instanțe”, a spus Bolojan.

Despre rezultatul acestor litigii, el a susținut că „în mod evident există o direcție de a fi câștigate”. În procesul încheiat pe 15 octombrie, recursul Guvernului și al Ministerului Finanțelor a fost respins, rămânând în vigoare sentința dată pe 5 mai de Curtea de Apel București.

Litigiul a fost câștigat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe care o conduce Lia Savonea. Restanțele din acest proces au un echivalent indicat de aproximativ un miliard de euro.

„Suntem legați de mâini și de picioare”, a mai spus Bolojan despre limitele legale ale unui cabinet interimar. El susține că penalitățile care vor fi plătite de acum înainte nu ar fi din vina Guvernului. Imposibilitatea rectificării este explicația Executivului; obligația de plată a rămas în hotărâre.

Statul a amânat plata unor datorii pe care le recunoscuse

Pentru același litigiu, Romania TV indică 4,8 miliarde de lei în restanțe, față de suma aproximativă menționată mai sus. Aceeași publicație arată că disputa a început după amânarea unei părți a plăților. Executivul a redirecționat banii către ajutoarele sociale din pachetul de 1,1 miliarde de lei promovat de PSD. Banii au ajuns în altă parte. Datoria a rămas.

În argumentarea soluției, Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat: „Statul nu poate recunoaște existența unei datorii prin propriile acte normative și, în același timp, să refuze asigurarea resurselor necesare executării acesteia. O asemenea conduită contravine exigențelor legalității, securității raporturilor juridice și autorității hotărârilor judecătorești definitive”.

Instanța a descris și conduita actualului Executiv în comunicatul privind decizia: „Deși necesarul de fonduri a fost fundamentat și solicitat de ordonatorul principal de credite, obligațiile care reveneau autorităților executive în temeiul legislației finanțelor publice și al actelor normative de eșalonare nu au fost îndeplinite. Această conduită a continuat de o manieră ostentativă sub actualul Guvern”.

Poziția Guvernului a fost transmisă de purtătoarea de cuvânt Ioana Ene Dogioiu, într-o precizare adresată jurnaliștilor acreditați la Palatul Victoria, redată de B1TV.ro: „Guvernul Bolojan a încercat să evite această situație prin toate căile legale de atac, inclusiv la CCR. Guvernul interimar nu poate face rectificare bugetară, deci nu poate aloca suma”. Aceeași publicație consemnează șapte amânări ale pronunțării în recurs și, pentru nerespectarea hotărârii, o amendă zilnică egală cu 20% din salariul minim brut pe economie.

B1TV.ro relatează că Lia Savonea a semnat cererea de chemare în judecată prin care instanța supremă a susținut că sumele neachitate afectează dreptul de proprietate al judecătorilor. Titlurile lor executorii, adică documentele care permit recuperarea silită a datoriei, sunt neexecutate de peste zece ani. Înalta Curte a acuzat Executivul și de încălcarea separării puterilor în stat, precum și de subminarea legitimității instanțelor.

Sesizarea constituțională nu a înlăturat obligația de plată

Pe 2 iulie, Bolojan a sesizat Curtea Constituțională, susținând că judecătorii nu pot decide împărțirea resurselor bugetare. În opinia sa, hotărârea însemna că puterea judecătorească preluase atribuțiile Executivului și ale Legislativului.

Pe 7 octombrie, sesizarea a fost respinsă ca inadmisibilă. Curtea Constituțională a explicat că procedura conflictului juridic de natură constituțională nu poate servi la contestarea unei hotărâri judecătorești. Termenul de executare, penalitățile, urgența și solicitările procedurale trebuiau discutate prin căile de atac legale. Fondul litigiului salarial a rămas la instanța supremă.

Victor Alistar, purtătorul de cuvânt al Înaltei Curți, a descris obligația imediată astfel: „În termen de 10 zile, Guvernul trebuie să înceapă procedura de conformare voluntară pentru stingerea datoriilor. Adică, să înceapă demersurile de alocare a acestor bani”. Această explicație privește începerea demersurilor; termenul este prezentat în relatarea principală ca unul pentru punerea în executare a hotărârii.

Reprezentanții instanței au indicat și posibilitatea stingerii restanțelor prin emiterea unor titluri de valoare.

Bolojan lasă eșalonarea viitorului guvern

Premierul spune că următorul cabinet va trebui să împartă plata datoriilor în tranșe și să adopte rapid legea salarizării unitare. El susține că adoptarea acesteia în august ar fi oprit asemenea procese și că nerespectarea angajamentului a dus la pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR.

Viitorului cabinet îi revine eșalonarea cerută de Bolojan. Actualei hotărâri îi rămâne termenul de 10 zile de la definitivare, după care întârzierea atrage penalități de 1% pentru fiecare zi.