Dumitru Chisăliță leagă închiderea termocentralelor de înlocuitorii care întârzie

„Avem în vedere să analizăm aceste centrale care există în momentul de față, de așa natură încât ele să fie, practic, scoase în funcțiune doar în momentul în care există capacități securitare care să fie puse efectiv în loc, de așa natură încât prioritar în ceea ce privește energia să fie siguranța și securitatea energetică”, a declarat Dumitru Chisăliță, propus pentru funcția de ministru al Energiei, la audierile din comisiile parlamentare, potrivit Spotmedia.

România s-a angajat să renunțe treptat la producerea electricității din cărbune prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Termenele au fost însă revizuite din cauza întârzierilor la construirea capacităților înlocuitoare. Angajamentul de închidere a întâlnit șantierul neterminat.

Noile capacități sunt promise pentru 2027, dar întârzierile trebuie recuperate

Despre necesarul de producție, Chisăliță a spus: „Cred că e foarte important să înțelegem că România are nevoie de capacități de producere a energiei electrice”. Programul de guvernare pune răspunsul în viitor, până la sfârșitul anului 2027.

Reperele anunțate pentru producția de electricitate sunt:

• Programul de guvernare cuprinde capacități noi însumând 5.800 MW până la finalul lui 2027, potrivit lui Chisăliță. Sunt prevăzute surse regenerabile, dar și centrale capabile să producă fără să depindă de vreme.
• La Mintia, prima turbină pe gaze livrează electricitate în rețeaua națională din 15 octombrie. Centrala se află de câteva zile în probe. După terminarea investiției, puterea instalată ar urma să fie de aproximativ 1.700 MW.
• Pentru centrala de la Iernut, intrarea în exploatare este posibilă în prima parte a anului 2027.

Chisăliță a promis să urmărească îndeaproape terminarea proiectelor de la Mintia și Iernut, pentru recuperarea întârzierilor. La Mintia sunt probe; la Iernut, încă un termen la condițional.

Importurile scumpe cer stocare, iar reactoarele oprite cer repornire

Chisăliță a indicat necesitatea bateriilor și a hidrocentralelor cu acumulare prin pompaj, sisteme care păstrează energie pentru perioadele în care producția nu ajunge. Obiectivul declarat este limitarea importurilor de electricitate, foarte scumpe în unele ore ale zilei.

Pentru producția eoliană în largul mării, el a anunțat: „Ne-am propus să reluăm eolian offshore, un element care poate să aducă în România capacități importante de energie electrică produsă în zona Mării Negre”. Proiectele din zona Mării Negre sunt de reluat.

În privința gazelor, Chisăliță a pus între priorități debutul exploatării din Marea Neagră, programat în primul semestru din 2027.

Candidatura sa a primit avizul favorabil al comisiilor de specialitate: 39 de voturi pentru, opt împotrivă și o abținere. Acest aviz are caracter consultativ. Numirea depinde de votul dat de Parlament întregului guvern.

Până la investițiile promise, Chisăliță consideră repornirea reactoarelor nucleare o urgență națională și solicită soluții tehnice care să împiedice repetarea situației. Potrivit lui, ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite de aproape trei luni, iar sistemul a pierdut astfel aproximativ 20% din capacitatea de producere a electricității.