CNIR retrage certificatul negativ al asocierii UMB de pe A8, dar menține constatările despre întârzieri

Constructorul avea 30 de zile să conteste documentul; acesta a fost publicat înainte ca intervalul să se încheie, a explicat pentru Economedia.ro Alexandru Lancuzov, purtătorul de cuvânt al CNIR. Compania nu revine asupra constatărilor privind proiectarea și folosirea sistemului de modelare digitală a informațiilor despre construcții (BIM).

Calificativul negativ se aplică asocierii ca întreg: SA&PE Construct, Spedition UMB, Tehnostrade și societatea bosniacă Euro-Asfalt. CNIR îi impută termenele depășite și absența unui plan concret de recuperare a decalajelor. Care dintre firme nu și-a respectat obligațiile, CNIR nu precizează.

Programul de recuperare păstra termene peste cele contractuale

Supervizorul a respins varianta Programului de Execuție pentru august 2026. Potrivit certificatului, aceasta nu respecta cerințele contractuale, nu oferea măsuri adecvate de recuperare și păstra date care depășeau calendarul contractual. Programul era actualizat. Termenele depășite rămâneau.

Avertismentele despre ritmul proiectării fuseseră transmise constructorului la 18 mai, 23 iunie și 10 august 2026. Supervizorul ceruse un calendar construit pe situația reală a contractului, împreună cu măsuri verificabile. Trei notificări, dar până la verificarea din septembrie tot nu primise un plan cu acțiuni concrete și termene pentru recuperare.

Pentru aceste constatări, CNIR invocă articolele contractuale 17.11 și 36.2, privind actualizarea programului și ritmul nesatisfăcător al proiectării ori al execuției. Condițiile respective sunt aprobate prin HG 1/2018.

Proiectul tehnic rămăsese în urmă după expirarea termenelor

Contractul nr. 101/1888, pentru proiectare și execuție, a fost încheiat la 31 martie 2025, după o licitație deschisă. Certificatul consemnează 14 luni pentru proiectare și data de 31 august 2026 pentru punctul de referință nr. 4 (PR4).

La verificarea din 22 septembrie, Proiectul Tehnic de Execuție (PTE) nu parcursese integral etapele obligatorii: finalizare, verificare, predare și aprobare pentru întregul contract. Termenul intermediar al acestuia fusese 30 iulie 2026.

Pentru documentațiile de autorizare a construirii, notate PAC/DTAC, termenul intermediar era 30 martie 2026. Progresul total declarat ajunsese la 34% și includea sectorul 1, între kilometrii 0+000 și 12+900. Pentru sectoarele 2-4, documentațiile nu fuseseră încheiate și trimise.

Tabelul certificatului consemnează următoarele termene și decalaje față de programul de referință, în situația evaluată la 22 septembrie:

• PR1: termen la 18 iulie 2025, decalaj de 0 zile.
• PR2: termen la 25 decembrie 2025, decalaj de 278 de zile.
• PR3: termen la 24 aprilie 2026, decalaj de 158 de zile.
• PR4: termen la 31 august 2026, decalaj de 186 de zile, conform tabelului documentului.

CNIR atribuie constructorului întârzierile pe baza actelor analizate și avertizează că acestea se propagă către etapele următoare, punând în pericol durata execuției și termenul final.

Perioadele pentru care constructorul susține că nu este responsabil vor fi evaluate separat. Eventualele prelungiri depind de justificările sale și de demonstrarea efectului asupra drumului critic, adică succesiunea activităților care determină durata proiectului.

Cadrul digital fusese inițiat, folosirea lui nu era demonstrată

Constructorul pornise organizarea tehnică și administrativă necesară BIM, sistem cerut pentru întregul contract. CNIR arată însă că nu demonstrase folosirea sa efectivă, continuă și verificabilă în proiectare. Cadrul exista; utilizarea trebuia încă dovedită.

La verificare, planul final BIM (BEP) aprobat nu era disponibil în mediul comun de date (CDE). Studiul de fezabilitate fusese încărcat, dar Supervizorul îl trata ca reper pentru proiect, nu ca dovadă a folosirii sistemului digital în proiectare.

Documentația de autorizare aferentă sectorului 1 era incompletă și disponibilă ca fișier PDF. Evaluarea nu identificase un model BIM de proiectare.

Anexa 12 a cerințelor beneficiarului fixează proiectul tehnic ca primă livrare formală BIM menționată explicit. CNIR precizează însă că schimbul de informații și folosirea sistemului trebuie să funcționeze pe parcursul proiectării, înaintea predării proiectului tehnic.

Concluzia Supervizorului: constructorul nu utilizase BIM în etapa de proiectare și nu integrase proiectul tehnic în acest sistem până la termenul PR4.

Modificările tehnice veneau fără estimări financiare

Propunerile de schimbare a soluțiilor tehnice, introduse în documentațiile de autorizare trimise la analiză, nu aveau estimări financiare. Soluțiile erau propuse; socoteala nu le însoțea.

Supervizorul a solicitat rapoarte detaliate și acte justificative care să explice necesitatea modificărilor. Acestea trebuie să permită evaluarea consecințelor tehnice, contractuale și financiare, precum și a efectului asupra duratei lucrărilor.

Responsabilitatea contractuală revine unei asocieri cu următoarele participații:

• Tehnostrade SRL, asociat: 61,84%.
• Euro-Asfalt d.o.o., asociat: 23,16%.
• Spedition UMB SRL, asociat: 10%.
• SA&PE Construct SRL, lider: 5%.

Lotul măsoară 37,9 kilometri și aparține secțiunii II Miercurea Nirajului-Leghin, pe Autostrada A8 Târgu Mureș-Târgu Neamț. Include 63 de poduri, pasaje și viaducte, însumând aproximativ 16 kilometri, precum și 19 tuneluri, cu circa 5 kilometri în total.

În contract intră și două polate. La Ditrău este prevăzut un nod rutier la kilometrul 0+000, iar la Tulgheș, o descărcare provizorie.

Constatările negative nu au venit cu penalități

Actul este intermediar și nu ține locul evaluării de la încheierea contractului. Poate fi atacat în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Pentru intervalul evaluat, certificatul nu consemnează dispute contractuale ori litigii. Nici prejudicii efective ale beneficiarului și nici executarea sau reținerea unor sume din garanția de bună execuție.

Întârzierile sunt consemnate. Pentru aceeași perioadă, penalitățile nu fuseseră nici notificate, nici aplicate.