PNRR a trecut prin trei revizuiri. România tot poate pierde 970 de milioane de euro pentru reforme neîndeplinite

Programul premierului desemnat Luca Niculescu detaliază riscul, potrivit Agerpres: „Conform datelor prezentate public, pierderea estimată la cererea nr. 6 este de aproximativ 0,97 miliarde euro. Riscul ține în principal de reforme: salarizarea unitară în sectorul public (circa 770 mil. euro) și legea decarbonizării (50 mil. euro)”.

Alocarea a fost micșorată, dar riscul de pierdere a rămas

Planul aprobat în 2021 avea la dispoziție 29,2 miliarde de euro. După revizuirile din 2023, 2025 și 2026, alocarea este de 20,10 miliarde de euro. Trei revizuiri au redus planul, nu au încheiat și reformele.

Din suma actuală, 13,56 miliarde de euro sunt granturi, adică finanțări nerambursabile, iar 6,54 miliarde de euro sunt împrumuturi. Programul explică reducerea mai ales prin restrângerea împrumuturilor, pentru respectarea ajustării fiscale. Au ieșit din plan și investiții care nu mai puteau fi terminate la timp.

Documentul susține că finanțarea nerambursabilă a fost protejată integral. PNRR cuprinde acum 66 de reforme și 118 investiții, pentru care trebuie îndeplinite 385 de ținte și jaloane, adică rezultate și etape asumate.

Cheltuielile au luat-o înaintea încasărilor europene

Pentru ultima etapă, programul anunță mobilizarea administrației: „Concentrăm resursele administrative ale Guvernului pe documentarea jaloanelor și țintelor din cererile de plată 5 și 6, aflate în evaluarea Comisiei Europene, inclusiv cererea finală, de aproximativ 4,35 miliarde euro net. O celulă de închidere a PNRR, la nivelul MIPE și al coordonatorilor de reforme și investiții, răspunde în maximum 5 zile lucrătoare la fiecare solicitare a Comisiei. Evaluăm proiect cu proiect investițiile nefinalizate prin PNRR și concentrăm resursele asupra soluțiilor pentru proiectele viabile. Pentru fiecare investiție matură și justificată economic care nu mai poate fi finanțată prin PNRR stabilim sursa alternativă de finanțare, pe criteriul gradului de execuție: coeziune 2021-2027, alte programe europene, BEI/BERD/BM și, în ultimă instanță, bugetul național. Instituim un mecanism unic de monitorizare a obligațiilor post-PNRR (operare, întreținere, indicatori) și publicăm raportul de închidere a PNRR: ce s-a construit, ce s-a pierdut și de ce, ce lecții preluăm în programarea 2028-2034”.

La 31 august 2026, coordonatorii reformelor și investițiilor cheltuiseră 13,61 miliarde de euro din fondurile planului, echivalentul a 67,7% din alocare. Raportată la banii primiți până atunci de la Comisia Europeană, suma utilizată reprezenta, conform programului, 104,9%. Execuția depășise încasările.

Separat, contribuția bugetului de stat ajunsese la 2,71 miliarde de euro. Cofinanțarea națională reprezenta 430 de milioane de euro, iar TVA însuma 2,28 miliarde de euro. Bugetul național era deja la plată.

România a transmis toate cele șase cereri, ultima fiind depusă pe 30 septembrie 2026. Încasările de până acum sunt de 13,27 miliarde de euro, aproximativ 66% din alocarea actuală. Dosarele de plată sunt complete ca număr, încasările încă nu.

Cererea a cincea, transmisă în august 2026, ar putea aduce încă aproximativ 1,88 miliarde de euro. Pentru evaluarea ultimelor cereri, programul fixează următorul calendar: „Comisia Europeană trebuie să încheie evaluarea până la 6 noiembrie și să emită decizia până la 20 noiembrie 2026. România va avea apoi două luni pentru a transmite dovezi suplimentare pentru țintele evaluate ca neîndeplinite”.

Dacă estimările se confirmă, totalul încasat de România ar ajunge la aproximativ 18,5 miliarde de euro, peste 90% din valoarea actuală a planului.

Investițiile fără finanțare prin PNRR pot ajunge la buget

Pentru proiectele neterminate, programul prevede o selecție făcută împreună cu Ministerul Finanțelor. Criteriile sunt:

• Gradul de maturitate al investiției.
• Impactul economic și social.
• Importanța strategică.
• Posibilitatea bugetului de a susține cheltuielile.

Continuarea proiectelor prioritare ar trebui să respecte condițiile de eligibilitate și interdicția finanțării aceleiași cheltuieli de două ori.

Documentul propune și urmărirea unitară a obligațiilor care rămân după PNRR: funcționarea investițiilor, întreținerea și indicatorii asumați. Un raport final ar urma să inventarieze realizările, pierderile și cauzele lor, precum și lecțiile pentru programarea 2028-2034.

Pentru investițiile suficient de avansate și justificate economic, dar care nu mai pot primi bani prin PNRR, sursa înlocuitoare ar urma să fie aleasă în funcție de stadiul execuției. Variantele prevăzute sunt:

• Fondurile de coeziune pentru perioada 2021-2027.
• Alte programe europene.
• Instrumentele financiare indicate în program drept BEI/BERD/BM.
• În ultimă instanță, bugetul național.