Nordul Bucureștiului are afaceri de 51 de miliarde de lei, dar drumurile promise au rămas pe hârtie

Potrivit Observator News, cel mai mare centru de afaceri al țării concentrează o activitate economică pe care infrastructura nu a urmat-o:

• 5.400 de firme funcționează în nordul Capitalei.
• Afacerile lor anuale însumează 51 de miliarde de lei, echivalentul a aproape 10 miliarde de euro.
• Contribuția zonei la produsul intern brut (PIB) al României se apropie de 3%.

Pentru angajați și locuitori, această concentrare înseamnă ore consumate în trafic, claxoane și poluare. Nici deplasarea cu metroul nu scapă de aglomerație, după cum explică arhitectul Radu Negoiță în reportajul Observator News:

„Din păcate, zona Pipera este deservită doar de patru artere mari: Erou Iancu Nicolae, Pipera, DN1 și Fabrica de Glucoză. În situația în care există cele patru mari artere, iar între ele există aproximativ 20 de străzi care trebuie lărgite sau create în acest perimetru, ele sunt aprobate de destul timp, dar încă nu au fost lărgite, nu s-au făcut modificările în teren. Noi putem să ne dăm seama, și când mergem cu metroul, că este destul de mare aglomerație și se ajunge greu, cu toate că aceasta este zona cea mai profitabilă a României”

Proiectele separate au încărcat aceleași drumuri

Primele imobile de birouri au apărut cu peste două decenii în urmă. După ele au venit ansamblurile rezidențiale. Într-un interval de 20 de ani, zona a atras peste 150.000 de noi locuitori, fără ca infrastructura să crească odată cu populația.

Gheorghe Pătrașcu, fost arhitect-șef al Capitalei timp de 8 ani, leagă situația de absența unui plan urbanistic general adaptat ritmului de construire. El critică lipsa de viziune a unor primari și gestionarea fără coerență a urbanismului. În reportajul Observator News, fostul arhitect-șef cere o schimbare a modului în care este planificat orașul:

„E o lipsă de coordonare a dezvoltării. Asta e evidentă la București, nu trebuie să fii mare specialist. Mi se pare absolut de neiertat faptul că un oraș ca Bucureștiul, capitală europeană, să nu aibă un plan de urbanism de vreo 30 de ani aproape. Mie mi se pare că e absolut condamnabil ca tu ca autoritate să nu rezolvi într-un fel această problemă. Atunci ia o decizie radicală, stergi tot ce a fost cu buretele si faci un alt concept. Dar din păcate eu cred că este și lipsă de profesionalism”

În locul unei planificări pentru întreaga zonă, dezvoltatorii au întocmit planuri urbanistice zonale (PUZ), documente care stabilesc ce se poate construi într-un anumit perimetru. Procedura este legală. Infrastructura comună a rămas însă în afara unei dezvoltări coordonate.

Radu Negoiță explică mecanismul: două proiecte de pe parcele vecine pot respecta fiecare regulile proprii și pot trimite traficul spre aceeași arteră. Fără studii și o organizare pentru întregul perimetru, aprobările individuale nu fac rețeaua să funcționeze. Fiecare parcelă are planul ei. Drumul trebuie să le suporte pe toate.

Așa au apărut imobile cu zeci de etaje lângă străzi dimensionate cu decenii în urmă, pentru o zonă cu doar câteva fabrici. Pe această rețea ajung acum sute de mii de mașini.

Dezvoltările au următorii zece ani în plan, administrația este încă așteptată

Andrei Diaconescu, director general al unei firme de dezvoltare imobiliară, spune că societatea a realizat în nord 15 dezvoltări în ultimii 10 ani. Valoarea lor totală depășește probabil 3 miliarde de euro. Compania are proiecte și pentru următorul deceniu.

Firma este cel mai mare dezvoltator imobiliar din România, cu afaceri de 1,4 miliarde de lei. Diaconescu explică alegerea nordului prin cererea pentru locuri de muncă și locuințe în aceeași parte a orașului.

El povestește că, atunci când în companie s-a discutat mutarea în Cotroceni, reacția a fost de respingere: angajații au preferat să rămână în nord. Despre ritmul intervențiilor publice, Andrei Diaconescu a declarat în reportajul Observator News:

„Sincer, așteptările mele erau să se întâmple lucrurile mai repede și din partea autorităților locale dar ăsta e nivelul politic în România. Cred că există o incapacitate fundamentală a administrației de a administra banul public. Un ecosistem care din păcate, este greșit. Ce pot să vă spun este că din partea domeniului privat noi facem tot posibilul astfel încât să ridicăm standardul de dezvoltare al acestei țări, sperând că și zona administrativă ne va prinde din urmă la un moment dat”

Privatul își pregătește încă un deceniu de proiecte. Administrația este așteptată să recupereze dezvoltarea deja făcută.

Întârzierea aduce exproprieri, nu doar trafic

Silviu Brăteanu, specialist proiectant, explică de ce extinderea rețelei rutiere este acum dificilă: clădirile existente ocupă spațiul, terenul disponibil este limitat, iar exproprierile cer un buget consistent. Numărul problemelor face dificilă acoperirea lor cu timpul și banii existenți. Rețeaua nu mai funcționează corespunzător. Intervențiile nu mai pot aștepta.

Primarii Capitalei și Sectorului 2 admit amânările. Despre efectul lor asupra cheltuielilor, Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei, a declarat în reportajul Observator News: „Probabil că ne costă mai mult pentru că nu au fost făcute la timp”. Spațiul pentru drumuri este între timp ocupat de construcții.

Rareș Hopincă, primarul Sectorului 2, a descris astfel istoricul investițiilor în același reportaj: „Proiecte amânate de foarte mulți ani din imaturitate politică”. Pe teren, proiectele respective au rămas nefăcute.

Pentru finanțarea investițiilor, Ciucu a anunțat: „Voi reforma, dacă voi fi lăsat, această primărie și voi crea spațiu bugetar. Vor fi mai mulți bani pentru proiectele mari de investiții de care avem nevoie”, a adăugat primarul general. Banii sunt promiși printr-o reformă condiționată; lucrările rutiere sunt încă restante.

Observator News descrie consecințele drept miliarde pierdute și alte miliarde care urmează să fie cheltuite din fonduri publice. În privința proiectelor vechi, Hopincă a precizat: „Unele dintre ele nefiind făcute din 2013, 2014, 2015 presupun exproprieri consistente”. Factura exproprierilor rămâne de plătit din bani publici.