Ministrul Finanțelor propune tranșe pentru restanțele magistraților scadente în 2026. Instanța cere fondurile integral

Nazare vrea ca soluția să fie discutată la nivelul premierului, cu sprijinul Ministerului Finanțelor, pentru a evita probleme la buget. Deocamdată, eșalonarea este o propunere spusă la o conferință de presă, nu un nou calendar de plată aprobat de Guvern. Informat.ro arată că Nazare a făcut publică doar intenția eșalonării; în sursa citată nu apare un proiect și nici o sumă pe tranșe.

Premierul Luca Niculescu promisese la 20 octombrie un răspuns în câteva zile. Zece zile mai târziu, răspunsul public al ministrului Finanțelor este tot o invitație la dialog, nu un act care arată din ce bani și la ce date se achită restanțele.

Ce trebuie să plătească Guvernul

Curtea de Apel București a decis la 5 mai că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să asigure integral fondurile pentru drepturile salariale restante, stabilite prin hotărâri judecătorești și scadente în 2026. Banii trebuie puși la dispoziția Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru judecători și celelalte categorii profesionale îndreptățite. Dacă este nevoie, Guvernul trebuie să schimbe sumele din bugetul pe acest an. Potrivit TVR, hotărârea obligă Guvernul și Ministerul Finanțelor să emită actele și să facă demersurile bugetare necesare alocării integrale a sumelor prevăzute în titlurile executorii, inclusiv prin rectificare bugetară, apoi să pună banii la dispoziția ÎCCJ.

Guvernul și Ministerul Finanțelor au atacat decizia, însă Înalta Curte a menținut-o definitiv la 15 octombrie. Cele 4,8 miliarde de lei reprezintă miza financiară prezentată public pentru proces; cifra de aproape 5 miliarde este rotunjirea ei, nu o a doua datorie. TVR arată că 4,8 miliarde de lei este suma identificată în litigiul definitiv, iar totalul ar depăși 5,2 miliarde de lei împreună cu dobânzi și penalități; această estimare nu este suma principală confirmată de dispozitiv.

Hotărârea privește fondurile pentru plățile ajunse la termen în 2026, nu toate sumele care ar urma să fie achitate până în 2029. Un calendar stabilit printr-o ordonanță din 2024 întinsese plățile până în acel an. Tocmai tranșele din 2026 au adus Guvernul în instanță.

Ce poate costa întârzierea

Hotărârea Curții de Apel prevede executarea în zece zile de la rămânerea ei definitivă și o penalitate de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Separat, instanța a prevăzut o amendă zilnică egală cu 20% din salariul minim brut pe economie. Procentul de 1% privește executarea acestei hotărâri; nu este o taxă aplicată automat tuturor datoriilor statului.

Nazare nu a precizat cât din suma discutată în proces fusese deja achitat, cât mai trebuie plătit și ce bani ar reveni fiecărei tranșe propuse. Fără aceste valori, o eșalonare nu arată nici cât ar ieși din buget în 2026, nici cât ar rămâne de plătit după aceea. Potrivit 2eu.brussels, plățile parțiale de 29,17%-40% consemnate în cauza CEDO se referă doar la cei cinci reclamanți de la Strasbourg; ele nu arată cât s-a plătit din cele 4,8 miliarde de lei.

Înalta Curte susține că executarea hotărârilor definitive este o obligație a statului, nu o alegere a Guvernului. Ministrul Finanțelor invocă presiunea asupra bugetului. Discuția despre tranșe nu stinge însă restanțele stabilite prin hotărâri judecătorești. Potrivit TVR, ÎCCJ numește plata o obligație constituțională și legală, iar Guvernul caută eșalonarea fără să anunțe un termen efectiv sau sursa concretă a banilor.

Cine trebuie să vină cu un calendar

Guvernul și Ministerul Finanțelor sunt cele obligate de instanță să facă pașii necesari în buget și să pună fondurile la dispoziția Înaltei Curți. Înalta Curte este instituția care a cerut banii în proces, nu cea care poate decide singură din ce parte a bugetului de stat vor fi luați. Hotărârea indică bugetul de stat și permite rectificarea, dacă este necesară. TVR relatează că proiectul de buget transmis în martie prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru ÎCCJ în 2026, dar nu prezintă un act bugetar oficial care să confirme cât este disponibil sau a fost executat după rectificări.

Pasul anunțat de Nazare este discuția la nivelul premierului. Până când Guvernul va aproba un calendar și va arăta sursa banilor, singura scadență stabilită rămâne cea din hotărârea definitivă, nu cea din declarația ministrului.