Dosarul „10 august” ajunge la prescripție fără verdict definitiv, după mai bine de opt ani

În intervenția din aceeași zi într-un interviu video la B1 TV, Hopârteanu a explicat că victimele pot continua demersurile pentru despăgubiri pe latura civilă, adică pentru repararea prejudiciilor suferite. Ea indică și posibilitatea de a cere daune statului român la CEDO.

Bilanțul penal în prima instanță

Prezentatorul a amintit bilanțul penal: 12 inculpați achitați și patru jandarmi care au primit pedepse de câte un an, cu amânarea aplicării pedepsei.

Hopârteanu acuză blocarea anchetei până în 2020

Reprezentanta Declic pune întârzierea, în primul rând, pe seama procurorilor DICO. Ea susține că aceștia au făcut o anchetă superficială și au ținut dosarul la parchet până în 2020, când au decis clasarea. Tribunalul București a confirmat decizia.

Potrivit acesteia, Declic și Ioan Crăciuneanu, una dintre victime, au obținut la Curtea de Apel București redeschiderea cercetărilor. A urmat ancheta Parchetului Militar, care, spune Hopârteanu, a durat la rândul ei mult timp.

În faza de urmărire penală au fost audiați peste 900 de martori și victime, potrivit reprezentantei Declic. Ulterior, la tribunal, au existat și câte trei termene pe lună. Ea consideră însă că timpul rămas pentru judecată a fost prea scurt.

Hopârteanu spune că Declic a cerut renunțarea la audierea unei părți dintre martori, deoarece aceștia ar fi relatat aceleași împrejurări ca persoanele deja ascultate: protestatari pașnici bătuți și gazați de jandarmi.

În explicația sa, o condamnare în prima instanță ar fi putut grăbi soluționarea definitivă. Ea invocă opinia avocaților potrivit căreia, într-o asemenea situație, în apel nu ar mai fi trebuit reluate toate probele administrate la fond. Aceasta este explicația pe care o opune reluării probelor în actuala etapă a procesului.

Identificarea greșită a turiștilor ar fi fost descoperită abia la judecată

Critica anchetei privește și identificarea persoanelor implicate. Hopârteanu afirmă că procurorii au identificat greșit turiștii israelieni și că eroarea a fost observată abia în faza de judecată.

Potrivit relatării sale, intervenția din 10 august 2018, în Piața Victoriei din București, a afectat mai multe categorii de persoane:

• oameni veniți să protesteze pașnic, care au fost bătuți și gazați;
• jurnaliști care transmiteau de la fața locului, loviți și gazați de jandarmi;
• persoane aflate la terase în zonă, gazate deși nu participau la protest;
• turiști israelieni aflați în trecere.

Hopârteanu consideră că justiția a eșuat în protejarea cetățenilor și a dreptului de a protesta. Ea compară lipsa unei sancționări definitive în acest caz cu situația dosarelor privind Revoluția și Mineriada.

Reprezentanta Declic cere explicații clasei politice, sistemului judiciar și Ministerului de Interne. Susține că, în ultimii opt ani, nu a văzut schimbări în organizarea Jandarmeriei sau asumarea responsabilității la nivel politic și instituțional. În evaluarea sa, privilegiile din sistem au rămas, în timp ce schimbările au lipsit.

Procesul ar putea continua ani, fără posibilitatea unei pedepse

Hopârteanu spune că, dacă jandarmii aleg continuarea procesului, judecata ar putea dura încă mai mulți ani, pentru a stabili dacă au fost sau nu vinovați. În descrierea sa, finalul ar rămâne închiderea cauzei fără pedepsirea lor, ca urmare a prescripției.

Declic îl va sprijini în continuare pe Ioan Crăciuneanu să obțină o încheiere a procesului în România. După această etapă, organizația va discuta cu avocații și cu victimele despre următoarele demersuri și despre sprijinul pe care îl poate oferi.

Hopârteanu a mulțumit miilor de membri care au contribuit prin donații sau au scris instanțelor atunci când a fost necesară implicarea lor ca părți în dosar, precum și zecilor de mii de semnatari ai petițiilor. Ea a amintit și sesizarea făcută de Declic la ONU, în urma căreia, spune aceasta, au fost cerute explicații Ministerului de Interne.

Știrea inițială (10 octombrie, 09:55): Dosarul „10 august” are termen în apel după prescripție. Foștii șefi ai Jandarmeriei scapă de răspundere

Faptele din dosarul „10 august” se prescriu la 10 octombrie 2026, la mai bine de opt ani de la intervenția în forță a jandarmilor. Următorul termen din apel este programat la trei zile după prescripție.

Potrivit Digi24, magistrații vor constata împlinirea prescripției, iar foștii șefi ai Jandarmeriei nu vor mai putea fi trași la răspundere pentru intervenție.

La prima instanță, procesul a trecut de 80 de termene. În iunie 2026, Tribunalul Militar i-a achitat pe Laurențiu Cazan și Cătălin Sindile.

Dintre cele 312 persoane constituite părți civile, doar patru au primit daune morale, cu sume între 5.000 și 25.000 de lei. Cererile de despăgubiri materiale au fost respinse.

Parchetul Militar și peste 100 de persoane vătămate au contestat prin apel hotărârea Tribunalului Militar.

Procurorii clasaseră inițial dosarul în 2020. Redeschiderea a venit după presiunea publică a victimelor, care au insistat ani la rând pentru rejudecarea cazului.

Pentru intervenția din 10 august 2018, datele din dosarul penal consemnează folosirea de către jandarmi a următoarelor mijloace:

• 63 de grenade cu efect acustic;
• 316 cartușe;
• 489 de grenade cu efect iritant lacrimogen;
• opt pulverizatoare cu substanțe iritante.

Curtea Militară de Apel a devansat termenele, apoi a amânat judecarea apelului pentru 13 octombrie 2026. Data stabilită este ulterioară prescripției.