Cum se caută verificări ale declarațiilor politice, de la exporturile de animale la banii pentru Ucraina

Factual verifică atât afirmațiile persoanelor publice, cât și conținutul răspândit pe rețelele sociale. Activitatea de fact-checking înseamnă verificarea afirmațiilor prin confruntarea lor cu date și surse credibile.

Afirmațiile verificate includ declarații trunchiate și informații false

Pentru o declarație politică, se poate căuta analiza dedicată afirmației respective. Pentru o postare virală, se poate căuta dacă informația a făcut deja obiectul unei verificări Factual. Proiectul acoperă și informații controversate care circulă în presă.

Exemplele de verificări publicate privesc patru subiecte distincte:

Declarația lui George Simion referitoare la interdicțiile Uniunii Europene asupra exporturilor de animale, calificată drept trunchiată.

Afirmația aceluiași politician despre cheltuielile pentru aparatul bugetar din 2025, pe care le compara cu cele din 2024 și le considera egale.

Pretinsul sprijin financiar pentru Ucraina menționat în deschidere, încadrat de Factual la informații false.

Afirmația ministrului agriculturii, Florin Barbu, despre poziția României pe primul loc între exportatorii de carne de pui din Uniunea Europeană, contestată prin verificare.

Analizele sunt reunite și în rubrica „Știri Verificate by Factual”, realizată printr-un parteneriat editorial care urmărește verificarea informațiilor și declarațiilor controversate din presă și de pe platformele sociale.

Pe Libertatea.ro, cititorii pot urmări analizele Factual pentru a vedea dacă anumite știri apărute în presă sau pe rețelele sociale sunt adevărate ori false.

Factual urmărește să pună presiune pe politicieni prin verificarea afirmațiilor

Proiectul a fost lansat oficial în mai 2014, la inițiativa unui grup care reunea oameni din organizații neguvernamentale, companii, antreprenoriat și consultanță politică. Din august al aceluiași an, este implementat de asociația Funky Citizens.

Administrat formal de Funky Citizens, Factual funcționează ca inițiativă jurnalistică independentă. În România, a deschis seria proiectelor dedicate verificării declarațiilor politice. Este membru al International Fact-Checking Network și al European Fact-Checking Standards Network, rețele pentru verificarea faptelor și standardele acestei activități.

Funky Citizens definește obiectivele proiectului prin verificarea afirmațiilor politice, dezvoltarea gândirii critice și monitorizarea principalilor actori politici. Își propune să formeze o comunitate de experți care să facă verificări constant și să determine politicienii să folosească date factuale.

Asociația desfășoară activități de încurajare a participării civice din 2012. Prin instrumentele oferite cetățenilor, urmărește responsabilizarea instituțiilor publice.

În programul Facebook din 2020, informațiile false pierdeau distribuire

Potrivit G4Media.ro, Facebook a lansat în România, pe 17 noiembrie 2020, un mecanism de verificare independentă a postărilor, în parteneriat cu agenția franceză de presă AFP. Inițial, evaluarea urma să fie făcută de un jurnalist al agenției, certificat prin Rețeaua Internațională de Verificare a Faptelor.

Programul anunțat atunci prevedea trei intervenții:

Postările evaluate drept false erau coborâte în fluxul de noutăți, astfel încât distribuirea și numărul persoanelor care le vedeau să scadă.

Persoanele care vedeau o asemenea postare sau încercau să o distribuie primeau un avertisment.

Paginile și domeniile care răspândeau în mod repetat informații false pierdeau din distribuire și nu mai puteau genera venituri ori cumpăra publicitate.

Utilizatorii puteau contesta deciziile. Facebook urma să îi pună în contact cu verificatorii independenți care evaluaseră postările. Aceste prevederi aparțin mecanismului anunțat la lansarea din 2020.

La acel moment, Facebook avea peste 80 de parteneri de verificare în lume, care lucrau în peste 60 de limbi. Mecanisme similare existau deja în Statele Unite și în mai multe țări europene. Lansarea românească venea pe fondul criticilor privind volumul dezinformării răspândite prin platformă.

Jakub Turowski, responsabil de politici publice pentru Polonia, statele baltice, România și Bulgaria, prezenta combaterea informațiilor false drept o responsabilitate a companiei și invoca prezența jurnaliștilor agenției în întreaga lume.

Christine Buhagiar, directoare regională pentru Europa, lega extinderea de angajamentul agenției împotriva dezinformării. Lansarea în România urma la două luni după introducerea verificării digitale în germană și extindea programul agenției la 18 limbi, cu acoperire în 15 țări europene.

Legea urmărește să reducă efectele nocive ale platformelor asupra minorilor și impune verificarea vârstei. Platformele care încalcă interdicția riscă sancțiuni severe, arată AFP, preluată de Agerpres. În Australia, accesul celor sub 16 ani a fost interzis la finalul lui 2025. Franța a votat în iulie o interdicție pentru copiii sub 15 ani; după o lună, Consiliul Constituțional a anulat-o, apreciind că limita afectează disproporționat libertatea de exprimare a minorilor, potrivit AFP, preluată de Agerpres. Un bilanț al AFP, citat de Agerpres, arată că și alte țări au introdus ori pregătesc restricții, îndeosebi pentru cei sub 15 sau 16 ani. Austria, Slovenia, Danemarca și Spania au ales măsuri asemănătoare, pentru a feri adolescenții de mecanismele platformelor care pot încuraja folosirea compulsivă.

PASOK, cel mai important partid socialist din opoziție, a contestat o parte dintre prevederi și a avansat alte limite: acces interzis până la 13 ani, control parental la 13 și 14 ani. Partidul a cerut ca restricțiile să fie proporționale, potrivit AFP, preluată de Agerpres. Împotriva legii au votat și alte formațiuni de stânga, precum și partide naționaliste, arată agenția ANA, citată de AFP.

Potrivit AFP, Dimitris Papastergiou, ministrul Guvernanței Digitale și Inteligenței Artificiale, a susținut că măsura este eficientă, necesară și compatibilă cu reglementările europene în combaterea dependenței minorilor de rețelele sociale.

De la 1 ianuarie 2027, copiii sub 15 ani nu vor mai avea acces la rețelele sociale în Grecia, potrivit legii adoptate vineri dimineață de Parlament. Scopul măsurii este reducerea efectelor nocive ale platformelor asupra minorilor, arată AFP, preluată de Agerpres.