Bugetarii așteaptă legea salarizării în 2027. Proiectul pornea calculul de la 4.000 de lei din decembrie 2026

Prevederile despre grile și sporuri aparțineau unui proiect. Potrivit relatării Digi24 din 21 august, informațiile proveneau de la surse politice, după discuții la Palatul Cotroceni cu liderii partidelor fostei coaliții. Procentele și condițiile propuse atunci trebuie separate de drepturile salariale deja aplicabile.

Adoptarea legii și plata noilor salarii au calendare separate

Pe agenda Guvernului, rectificarea bugetară și pregătirea bugetului pentru 2027 vin înaintea legii salarizării. Executivul nu a precizat încă în ce lună ar adopta proiectul și nici nu a stabilit un calendar definitiv pentru aplicarea noilor prevederi.

Potrivit lui Manole, atât adoptarea, cât și aplicarea depind de banii disponibili, de ordinea cheltuielilor publice și de angajamentele României pentru reducerea deficitului. Adoptarea actului normativ nu presupune obligatoriu finanțarea aplicării sale în același moment.

Ministrul a fost întrebat și despre posibilitatea pierderii a 700 de milioane de euro legate de acest jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Răspunsul său a pus în față stabilirea priorităților bugetare: majorarea sau indexarea pensiilor, deciziile privind alocațiile și indexarea celorlalte beneficii sociale.

Pe aceeași agendă se află protejarea consumatorilor vulnerabili. Manole a amintit împrumutul preferențial de peste 500 de milioane de dolari obținut de România de la Banca Mondială la sfârșitul lui 2025. Condițiile finanțării includ schimbarea legislației din acest domeniu.

Cele opt miliarde în plus sunt proiecții, nu majorări promise

Estimările bugetare prezentate de ministru prevăd cheltuieli de personal de 174 de miliarde de lei în 2027, față de 166 de miliarde de lei în 2026. Diferența este de opt miliarde de lei.

Despre interpretarea acestor sume, Manole a avertizat: „Vreau să fiu foarte prudent. Vă spun niște cifre care sunt publice, sunt oficiale, dar nu vreau să le perceapă cei care ne urmăresc ca pe niște angajamente că vom crește neapărat anvelopa de cheltuieli”.

Cheltuielile efective depind de finanțele publice și de hotărârile autorităților. Regulile fiscale și obligațiile asumate în relația cu Comisia Europeană intră în aceeași socoteală.

Estimările multianuale pot fi revizuite odată cu evoluția economiei și cu deciziile Guvernului. Regula privește salariile, pensiile și celelalte prestații. Despre felul în care sunt construite aceste documente, ministrul a explicat: „O evoluție a cheltuielilor pentru salarizare, la fel cum avem și pentru pensii și pentru alte teme, există cu ani înainte, în legile prin care adoptăm bugetul”.

Baza de calcul coborâse înainte să fie adoptată legea

Proiectul inițial al lui Florin Manole folosea o valoare de referință de 4.325 de lei. Varianta din iulie o cobora la 4.100 de lei, înainte de nivelul din august. Această valoare reprezintă baza folosită la calcularea salariilor publice.

Versiunea din august lăsa deschisă posibilitatea unei majorări a bazei în cursul lui 2027. Forma legii putea fi modificată înainte de adoptare, inclusiv în privința prevederilor pentru fiecare categorie profesională.

Sporurile din educație depind încă de proiect

Pentru cadrele didactice din sistemul preuniversitar, varianta din august propunea coeficienți salariali mai mari. Consilierilor școlari le era destinat un spor de maximum 5%.

Pentru dirigenție, procentul aplicat valorii de referință urma să depindă de efectivul clasei:

• La maximum 20 de elevi, sporul propus era de 10%.
• Pentru 21-30 de elevi, procentul ajungea la 15%.
• Peste 30 de elevi, proiectul prevedea 20%.

Un alt spor, de 10% raportat la valoarea de referință, era propus pentru învățători, educatoare și institutori, precum și pentru profesorii din învățământul primar și cei din învățământul preșcolar.

La universități, cadrele didactice care îndrumă studenții ca tutori de an ar fi putut primi până la 10% în plus, potrivit aceleiași variante.

Proiectul schimba și plata cu ora în preuniversitar. Salariul de bază corespunzător funcției urma să fie raportat la 120 de ore. Calculul lua în considerare gradația pentru vechime, treapta de vechime în învățământ și gradul didactic.

Prevederea viza personalul didactic cu atribuții de predare, conducere, îndrumare sau control, inclusiv cadrele didactice metodiste. Regulile de aplicare urmau să fie stabilite printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, în cel mult 60 de zile după intrarea legii în vigoare.

Vechimea în învățământ era definită prin două componente: efectivă și recunoscută. A doua acoperea inclusiv persoanele venite din alte domenii, dacă lucraseră în specialitatea diplomei și ocupau ulterior un post didactic în aceeași specialitate.

Sporul pentru ture venea cu o condiție de prezență

În sănătate, sporul de 15% pentru lucrul în ture era legat de efectuarea a minimum trei ture în fiecare schimb. Condiția privea atât organizarea în trei schimburi de 8 ore, cât și sistemul cu două schimburi de 12 ore.

Pentru angajații unităților sanitare, ai serviciilor de asistență socială și ai celor medico-sociale, proiectul ridica majorarea tarifului orar de la 30% la 40%. Prevederea privea munca în repausul săptămânal, de sărbătorile legale și în celelalte zile nelucrătoare stabilite prin lege.

Gărzile personalului sanitar cu studii superioare aveau o propunere distinctă: tariful pe oră ar fi depășit cu 30% tariful corespunzător salariului de bază. Majorarea existentă era de 20%.

Tot pentru sănătate, varianta din august modifica gradele profesionale ale asistenților sociali.

Noile funcții și limitele sporurilor așteaptă aceeași lege

Schimbările propuse pentru celelalte domenii erau grupate astfel:

În administrație, proiectul adăuga trei grade pentru mai multe funcții, printre care expert, inspector, auditor, consilier achiziții publice, consilier juridic și consilier.

În centrala Ministerului Afacerilor Externe erau prevăzuți coeficienți mai mari pentru funcțiile specifice. Diplomația recupera funcția de cancelarist relații, iar unele reglementări din domeniu se schimbau.

În cultură, lista funcțiilor primea administrator financiar (patrimoniu), șef partidă și asistent regie/scenografie. Pentru unele posturi de conducere din muzeele de importanță națională și de la Institutul Național al Patrimoniului erau prevăzuți coeficienți mai mari.

Sporurile aferente condițiilor de muncă urmau să fie organizate pe patru niveluri, în funcție de activitate. Fiecărui nivel îi reveneau un prag inferior și unul superior. Proiectul includea și creșterea plafoanelor maxime.

Întrebat despre scenariul în care legea ar fi adoptată în 2027, dar aplicată din 2028, Manole a indicat o posibilitate de finanțare ulterioară adoptării: „Se poate la fel de bine să fie adoptată la începutul anului 2027 și, chiar dacă nu există o prevedere în legea bugetului, să avem o rectificare pentru a doua jumătate a lui 2027”.

Florin Manole a mai declarat: „Termenul propus de Guvern în programul de guvernare este 2027”.