Cum s-ar uni localitățile cu cel mult 1.500 de locuitori, între scutiri promise și facturi restante

Planul vizează aproximativ 429 de unități administrativ-teritoriale (UAT), cu maximum 1.500 de locuitori. Încadrarea în această categorie nu declanșează automat comasarea. Participarea ar depinde de acordul comunității.

La interviul din 20 octombrie 2026, Stoica era propus pentru portofoliul Dezvoltării în Guvernul Luca Niculescu. El anunța intenția de a începe reorganizarea înaintea scrutinului local din 2028. La preluarea mandatului, a lansat programul „START Reforma Administrativă”, destinat unirii voluntare a localităților mici, potrivit Europa FM.

Referendumurile au mai oprit comasări

Reorganizarea propusă ar urma să parcurgă trei etape, în ordinea descrisă de ministru:

• Discuții cu primarii care doresc unificarea administrațiilor pe care le conduc.
• Pregătirea măsurilor după consultarea edililor interesați.
• Consultarea cetățenilor prin referendum pentru acceptarea comasării.

Stoica a explicat alegerea comunităților mici prin dificultatea de a obține susținerea unei populații mai numeroase. Despre pragul ales și tentativele anterioare, Alexandru Stoica, atunci ministrul propus pentru Dezvoltare, a declarat în interviul acordat Digi24 la 20 octombrie: „Da, aceasta a fost și gândirea mea și am trecut-o și în programul de guvernare, să începem cu localitățile mici. Și am ales o populație cuprinsă între 0 și 1.500 de locuitori. Și aici avem undeva la 429 de UAT-uri. Pentru că ce se întâmplă? Ca să putem să trecem această reformă, trebuie să vedem și ce ne poate ajuta, ce legi ne pot ajuta. Trebuie să facem referendum. După cum știți, au mai fost inițiate aceste referendumuri de asociere, de comasare a UAT-urilor, dar nu au reușit. Și acum, din ce am văzut și din analiza mea, pur și simplu e greu să te adresezi la o masă mult mai mare de oameni. De aceea am zis să începem cu cei mici, cu localități de 200, 300, 400, 500 de locuitori, 1.000, până la 1.500”.

Administrațiile care consideră că au posibilități proprii de dezvoltare ar rămâne în afara intervenției propuse. Ministrul a insistat că prima etapă îi privește exclusiv pe cei dispuși să participe și că ministerul nu va impune reorganizarea.

Ideea este discutată în PSD din 2024, potrivit lui Stoica. La audierea parlamentară, candidatura sa a primit 27 de voturi favorabile, 15 împotrivă și nicio abținere. Acela era avizul comisiilor, anterior preluării funcției.

Primarii cer unirea din lipsă de venituri

Sprijinul fiscal anunțat este destinat autorităților locale care acceptă unificarea. Stoica îl leagă de dificultățile primăriilor de a susține investițiile și serviciile pentru locuitori.

Întrebat ce ar primi administrațiile participante, ministrul a explicat: „Am ajuns la această concluzie și în urma discuțiilor cu primarii care vor să se comaseze, pentru că nu mai au venituri. O să avem și recompense fiscale, și scutiri de taxe și impozite. O să facem și un program național. Pentru că, vedeți, localitățile mici deja încep să sufere. Ele nu prea mai primesc finanțare pe proiecte. Și este păcat ca cetățenii din localitățile respective să nu mai beneficieze de servicii de calitate”.

La lansarea programului, el a descris aceste stimulente drept oferta pe care ministerul trebuie să o pregătească pentru comunitățile dispuse să se unească. Obiectivul declarat al investițiilor este îmbunătățirea serviciilor locale.

Problemele de finanțare invocate privesc lucrări de alimentare cu apă, canalizare și modernizare a drumurilor. Stoica susține că reorganizarea voluntară ar putea avansa mai repede decât o reformă de amploare care ar necesita modificări constituționale.

În discuție se află inclusiv inițiative din județele Timiș și Satu Mare. Exemplul de economie oferit de ministru privește infrastructura comună: două localități ar putea utiliza o singură stație de epurare, în loc să finanțeze separat asemenea lucrări.

Stoica a indicat în special situațiile în care relieful permite transportul apei prin cădere, fără pompare. În argumentația sa, investiția comună ar evita cheltuirea mai multor milioane de lei pe proiecte separate.

Consultările preced studiul reformei

Întrebat despre nepotismul din administrația locală și despre pregătirea reorganizării, Stoica a răspuns: „N-am făcut studiul. O să-l facem și mai mult după ce o să stau de vorbă cu toți primarii care vor să se comaseze. Întâi discutăm cu ei și ne consultăm. Nu luăm noi decizii din birou, de la Ministerul Dezvoltării”.

Pentru conducerea administrației rezultate din unificare, ministrul a avansat o posibilitate: un primar și un viceprimar, responsabili împreună pentru populația reunită. Este o variantă discutată de el, nu o structură anunțată ca definitivă.

Pentru angajații primăriilor afectați de eventualele comasări, soluțiile vor fi analizate împreună cu Ministerul Muncii, potrivit Evenimentul Zilei. Publicația precizează că nu există încă un calendar concret al comasărilor sau măsuri definitive privind personalul.

În interviu a fost întrebat și despre tatăl său, primarul comunei Pănătău, după ce subiectul apăruse la audierea parlamentară. Răspunsul său a fost: „Când tatăl meu a ieșit primar, eu aveam 10 ani. Nu cred că am, să zic așa, am pus eu umărul să iasă el primar când aveam eu 10 ani sau acum. El se descurcă foarte bine, gestionează foarte bine comuna acolo, a făcut lucruri foarte bune. Pot să vă spun că la alegerile, nu mai știu exact, din 2016, nu a avut contracandidat și a fost ales cu 100%”.

Stoica spune că a învățat administrație de la tatăl său. Respinge ideea că mandatul de ministru i-ar servi interese personale. Este convins că Pănătău va intra în viitor în reorganizare și afirmă că tatăl său susține reforma. Deocamdată, aceasta este o anticipare a ministrului, nu o comasare hotărâtă.

Finanțarea promisă vine după blocarea decontărilor

Separat de reorganizare, ministerul trebuie să gestioneze restanțele pentru investițiile locale. Stoica a declarat că platforma prin care primăriile trimit documentele de decontare a fost închisă la 11 septembrie 2026. Numeroase administrații nu au putut încărca facturile constructorilor români, inclusiv ale întreprinderilor mici și mijlocii.

Ministrul a descris șantiere oprite în programul „Anghel Saligny” și firme ajunse în pragul falimentului. Unele dintre facturile restante au valori de câteva milioane de lei.

Prioritățile financiare anunțate de Stoica sunt:

• Achitarea urgentă, până la sfârșitul lui 2026, a facturilor restante pentru investiții.
• Redeschiderea platformei, pentru înregistrarea documentelor care nu au putut fi transmise și stabilirea necesarului de bani.
• Pregătirea bugetului pentru 2027, în funcție de lucrările în desfășurare și de obligațiile de plată.

Potrivit Evenimentul Zilei, Stoica a spus că ministerul nu are încă un inventar al lucrărilor executate.

Ministrul a discutat despre plăți cu Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, și vrea ca Dezvoltarea să primească prioritate la următoarea rectificare bugetară. Necesarul invocat este de ordinul miliardelor de lei, nu al zecilor de miliarde.

Întrebat despre presiunea acestor plăți asupra țintei de deficit de 6,2% pentru 2026, Stoica a trimis stabilirea sumelor disponibile și a posibilităților de alocare către Ministerul Finanțelor.

Printre obligațiile de finanțare se află și proiecte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Pregătirea bugetului următor privește inclusiv investițiile pentru consolidarea seismică a clădirilor.

La preluarea mandatului, Stoica a solicitat o analiză a facturilor restante, potrivit Europa FM. Evaluarea restanțelor și a proiectelor în lucru ar urma să ajute la stabilirea plăților și la pregătirea bugetului Dezvoltării pe 2027; analiza nu este prezentată drept încheiată. Termenul promis pentru achitarea facturilor vechi rămâne sfârșitul anului 2026.