Statul a validat profesorii, dar 40.178 au rămas fără prima de 1.500 de lei

Profesorul Valentin Ignat prezintă situația într-un articol de opinie publicat pe 10 octombrie 2026 de Edupedu.ro, folosind datele transmise de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Ministerul anunțase finalizarea plății pe 2 septembrie; bilanțul complet a devenit disponibil pe 23 septembrie, după răspunsul la solicitarea Edupedu.ro. Plata era încheiată. Numărătoarea celor neplătiți a venit după.

În răspunsul oficial, MIPE susține că persoanele rămase fără bani: „nu au activat măsurile de susținere”. Ignat relatează însă și mărturii despre beneficiari care spun că s-au autentificat ori s-au lovit de erori și întârzieri ale cardurilor.

Activarea a devenit obligatorie și pentru cardurile alimentate automat în trecut

Prima este finanțată din bani europeni, prin Programul Educație și Ocupare. Pentru această ediție, încărcarea a fost condiționată pentru prima dată de ceea ce profesorul numește în articol: „activare a măsurii de susținere”. În 2024, cardurile deja existente fuseseră alimentate automat.

Noua obligație s-a aplicat inclusiv cardurilor emise în 2023-2024. Același card, altă condiție pentru bani.

În preuniversitar, procedura prevedea activarea până pe 27 august 2026. Emitentul Pluxee trebuia apoi să trimită ministerului raportul autentificărilor, pentru ca alimentarea să se facă până pe 31 august. Prima dată privea gestul beneficiarului. A doua, încărcarea cardului.

Ignat descrie mărturii ale unor persoane care au activat la sfârșitul lunii, considerând că se încadrau în termenul de 31 august. O autentificare pe 29 august venea însă după limita prevăzută pentru activare.

Ministerul invocă articolul 6^1 alineatul (15) din Ordonanța de urgență nr. 58/2023 și susține că, după 31 august 2026, nu mai poate încărca aceste carduri, nici pentru persoane eligibile. Dreptul verificat s-a oprit la calendarul încărcării.

Procedura a ajuns în Monitorul Oficial în plină vară

Calendarul prezentat de Ignat începe cu ordonanța din mai 2026. Contractul de finanțare a fost semnat pe 1 iulie, iar procedura a apărut în Monitorul Oficial pe 28 iulie. Pentru beneficiari a urmat termenul din august, în vacanța de vară.

MIPE arată că trimisese procedura Ministerului Educației pe 21 mai, o publicase pe site din 25 mai și revenise cu informări în august. La 14 august erau totuși încărcate doar 108.973 de carduri, iar sindicatele vorbeau despre aproximativ 100.000 de carduri încă neactivate.

În următoarele două săptămâni s-au activat peste 74.000, scrie profesorul. El descrie informarea prin grupurile de WhatsApp ale școlilor și prin colegi, pe lângă circuitul minister, inspectorat, școală.

Despre diferența dintre calendarul instituțiilor și cel impus beneficiarilor, Valentin Ignat scrie în articolul de opinie publicat de Edupedu.ro: „Statul a întârziat un an. A amânat ordonanța, procedura, contractul, lista de cursuri. Pentru toate astea n-a pățit nimeni nimic. Profesorul care a întârziat câteva zile a pierdut toată suma.”

Validarea nu a însemnat plata pentru aproape o cincime din preuniversitar

Contractul de finanțare prevedea 275.852 de beneficiari. Aplicația STS a validat 254.000, adică 92,1% din numărul planificat. Între plan și validare sunt circa 21.900 de persoane, potrivit cifrelor prezentate de Ignat.

În preuniversitarul de stat, baza de calcul este de 223.601 de beneficiari validați. Dintre aceștia, 183.423 au primit prima, adică 82,0%. Cei rămași fără plată reprezintă 18,0%, iar primele lor însumează 60.267.000 de lei.

În universitar au fost validați 30.399 de beneficiari. La 23 septembrie, primiseră banii 18.503, respectiv 60,9%. Pentru această categorie, termenul final era 30 septembrie, astfel că fotografia din septembrie surprindea o perioadă în care plățile încă puteau continua. Ignat precizează că, după expirarea termenului, cifrele finale nu fuseseră comunicate.

La aceeași dată, totalul beneficiarilor plătiți din cele două categorii era de 201.926 de persoane, aproximativ 73% din numărul prevăzut inițial în contract.

O autentificare putea face diferența dintre două carduri

Ignat explică mecanismul prin articolul 6^1 alineatele (16) și (20) din ordonanță: activarea se realiza prin autentificarea în aplicația emitentului sau prin înregistrarea la centrul telefonic de asistență. Autentificarea dovedea că persoana deține cardul și își asumă calitatea de titular.

Instrucțiunile pentru profesori indicau accesarea aplicației Pluxee, intrarea în secțiunea Contul meu, apoi în Informații personale, pentru verificarea datelor.

De aici vine interpretarea autorului: cine avea deja aplicația și intra în cont în perioada permisă, doar pentru a vedea dacă sosiseră banii, ar fi putut îndeplini astfel condiția de activare. Explicația rămâne interpretarea lui Ignat asupra regulilor, nu o constatare despre fiecare beneficiar.

Profesorul o pune în contrast cu situația celor care foloseau direct cardul la cumpărături, fără aplicație, ori așteptau un mesaj pe telefon. În lectura sa, simpla verificare a soldului putea conta drept confirmarea cerută pentru plată.

Listele sindicatelor includ și activări reclamate de beneficiari

Până pe 24 septembrie, sindicatele strânseseră liste cu peste 20.000 de cazuri, ajunse la cele două ministere, potrivit lui Ignat. Autorul le prezintă ca mărturii, nu ca statistici oficiale care să stabilească ponderea fiecărei probleme.

Printre situațiile relatate se află:

• activări făcute după 27 august, dar înainte de 31 august;
• nume cu diacritice citite greșit de sistem, uneori cu prima literă înlocuită de un semn de întrebare;
• date personale schimbate pe parcursul verii;
• carduri pierdute, pentru care beneficiarii relatează că emitentul le-a comunicat renunțarea ministerului la reemitere;
• carduri sosite târziu prin poștă.

Aceste cazuri sunt distincte de simpla omisiune a autentificării. Profesorul cere ca ele să fie separate în evidențele sindicatelor, pentru ca o eventuală corectare să se bazeze pe numărul beneficiarilor și pe problema fiecăruia.

Banii nefolosiți rămân în program, în afara cardurilor

Potrivit explicației MIPE redate de Ignat, proiectul european decontează numai sumele folosite efectiv de beneficiari. Pentru diferența dintre persoanele prevăzute și cele plătite nu se generează cheltuială eligibilă, adică o sumă care poate fi cerută la rambursare de la Comisia Europeană.

Sumele neutilizate nu au fost cheltuite în altă parte și nici încasate la buget, explică autorul. Ele rămân în programul de finanțare. Banii pentru formare au rămas disponibili în program, fără să ajungă la formarea beneficiarilor excluși de la plată.

Ignat propune modificarea Ordonanței de urgență nr. 58/2023 pentru o nouă perioadă de activare și încărcare, destinată celor validați pentru 2025-2026 care nu au primit prima. Este o propunere a profesorului, nu o măsură adoptată.

El indică drept precedent amendamentul adoptat în Parlament în iulie, cu acordul Comisiei Europene, prin care termenul de utilizare a banilor a fost prelungit până pe 31 august 2027. Prelungirea privește cheltuirea sumelor, nu redeschiderea încărcării cardurilor.

Autorul argumentează că limita pentru încărcare a fost stabilită prin ordonanța românească și poate fi schimbată legislativ. Invocă existența banilor în program, contractul aflat în derulare și cardurile deja emise. Tot el subliniază obstacolul politic: un guvern demis nu poate adopta ordonanțe de urgență, iar traseul parlamentar poate dura.

Ca alternativă la mecanismul aplicat, Ignat susține că ar fi putut fi alimentate toate cardurile validate, cu blocarea la final a sumelor necheltuite. Este soluția pe care o consideră preferabilă, în condițiile în care banii nefolosiți rămân oricum în program.

Dovezile pot susține o contestație, fără să aducă automat plata

Pentru beneficiarii rămași fără primă, profesorul propune verificarea situației individuale și păstrarea documentelor. Pașii descriși de el sunt:

• Verificarea stării cardului în aplicația Pluxee sau la numărul 021 232 99 55 și consemnarea datei activării, dacă aceasta a avut loc.
• Solicitarea istoricului autentificărilor și al apelurilor, pentru cei care susțin că au activat în termen. Ignat invocă articolul 15 din Regulamentul european 2016/679 privind protecția datelor personale și termenul obișnuit de răspuns de cel mult o lună.
• Înscrierea pe lista sindicatului, prin liderul din școală, cu motivul concret al neplății și documentele care îl susțin.
• Depunerea unei petiții la MIPE și la Ministerul Educației, cu păstrarea numărului de înregistrare. Autorul invocă Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 și termenul de răspuns de 30 de zile.

În argumentația sa, un istoric care arată o autentificare înainte de 27 august poate susține cazul unei persoane care a îndeplinit formalitatea, dar nu a primit banii. Petiția documentează solicitarea; nu produce singură încărcarea cardului.

Pentru carduri pierdute fără reemitere, nume procesate greșit sau carduri sosite după termen, Ignat menționează și sesizarea Avocatului Poporului.

Profesorul discută, în ultimă instanță, contestarea refuzului de încărcare în contencios administrativ, adică în instanță, într-un litigiu cu autoritatea. Argumentele propuse sunt că activarea ar reprezenta o formalitate de dovadă, nu condiția dreptului, și că aceeași categorie primise automat banii în 2024.

Ignat precizează că nu este jurist și descrie rezultatul unui asemenea proces ca nesigur, cu cheltuieli pentru beneficiar. Consideră mai justificată o acțiune colectivă prin sindicat, mai ales pentru cei care pot dovedi activarea, după consultarea juristului sindical.

Potrivit ordonanței descrise în articol, prima aferentă anului 2025-2026 este ultima din actuala schemă. Recuperarea la ediția următoare nu există în acest calendar.