Statul vrea să dea încă 3,5 miliarde de lei pe dobânzi în 2026, iar gaura din buget crește la fel

Ministerul păstrează ținta deficitului la 6,2% din valoarea economiei. Același procent, un deficit mai mare: iată cât de încăpătoare poate fi o formulă oficială. Schimbările sunt, deocamdată, propuse, nu aplicate.

Gaura din buget crește, chiar dacă unele cheltuieli scad

În proiectul Ministerului Finanțelor, veniturile totale scad cu 4,7 miliarde de lei față de bugetul actual, iar cheltuielile totale, cu 1,2 miliarde de lei. News.ro precizează că aceste sume privesc bugetul general consolidat. Diferența de 3,5 miliarde de lei se adaugă deficitului. Traducerea pentru noi: se strânge mai puțin, se taie mai puțin, iar restul se trece pe deficit.

În martie, Guvernul estima pentru 2026 plăți de 60,8 miliarde de lei numai pentru dobânzi, valoare prezentată de Agerpres pe 12 martie. Noul proiect adaugă 3,5 miliarde de lei la această categorie. Potrivit analizei lui Adrian Negrescu din 30 octombrie, plățile pentru dobânzi depășiseră deja 50 de miliarde de lei după primele nouă luni ale anului. Dacă adunăm creșterea propusă la estimarea din martie, rezultă aproximativ 64,3 miliarde de lei. Nu este însă un nou total oficial explicit în extrasul publicat; suma trebuie verificată în anexa bugetară finală.

Potrivit News.ro, Ministerul Finanțelor descrie plățile suplimentare pentru dobânzi drept obligații certe până la sfârșitul anului, rezultate din costul datoriei publice. Când vine vorba de dobânzi, certitudinea nu lipsește. Finanțarea vine din reducerea unor sume estimate că nu vor fi utilizate în 2026: 5,24 miliarde de lei de la proiecte cu fonduri externe nerambursabile, 1,14 miliarde de lei de la subvenții și alte transferuri, precum și din reduceri ale cheltuielilor de capital. Pentru acestea se estimează că nu vor fi folosite; pentru dobânzi, obligația e certă.

Nu adunați direct rândurile din tabel: unele sume cresc, altele scad. Proiectul păstrează bani pentru medicamente, servicii medicale și pensiile din decembrie, în timp ce reduce sumele prevăzute pentru proiecte finanțate din fonduri europene. Grija dintr-o coloană nu șterge minusul din cealaltă.

Mai multe ministere, între care cele ale Transporturilor și Educației, pierd sume ținute deoparte. Legea finanțelor publice cere reținerea a 10% din sumele aprobate pentru anumite cheltuieli, până la verificarea bugetului în a doua jumătate a anului. Salariile, asistența socială și datoria publică sunt exceptate de la această regulă. Banii puși în așteptare pot dispărea din calculele ministerelor; datoria publică are locul ei ferit de această regulă.

Datoriile primăriilor primesc bani, dar și un traseu cu condiții

Proiectul rezervă 2 miliarde de lei pentru datorii restante ale primăriilor, instituțiilor locale și spitalelor către furnizori, înregistrate la 30 septembrie 2026. Dacă sunteți furnizorul care așteaptă plata, „rezervă” nu înseamnă virament fără condiții în contul firmei: mecanismul propus stinge și obligații fiscale restante.

Pentru un furnizor căruia i se datorează bani, drumul până la acest mecanism are trei pași:

• Contactează primăria, instituția locală sau spitalul datornic pentru includerea sumei restante.
• Obține certificatul care arată situația datoriilor sale către stat.
• Încheie acordul pentru stingerea datoriilor prin acest mecanism.

Proiectul fixează 25 noiembrie 2026 ca termen pentru depunerea cererilor. Banii repartizați și nefolosiți până la 21 decembrie 2026 ar urma să fie retrași. Guvernul anunțase discutarea proiectului la 30 octombrie; termenele și plățile depind de adoptarea și publicarea actului final. Pentru retragerea banilor există deja o dată. Pentru plata lor, cine se grăbește?