Deficitul scade, dobânzile cresc. Ce înseamnă procentul de 9,2% și cât plătește statul pentru datorie

Deficitul bugetar înseamnă că statul cheltuiește peste cât încasează, potrivit Digi24. Situația inversă se numește excedent. Diferența de finanțat se leagă de împrumuturi și de dobânzile suportate ulterior de buget. Ministerul Finanțelor susține că reducerea deficitului este necesară tocmai pentru micșorarea costurilor de împrumut și pentru păstrarea mai multor resurse destinate investițiilor.

Cifra trimestrială a crescut, dar nu măsoară șase luni

Datele publicate de Eurostat la 21 octombrie 2026 indică un deficit ajustat sezonier de 9,2% pentru trimestrul II, după 5,5% în trimestrul I. Calculul folosește produsul intern brut (PIB) al fiecărui trimestru. Ministerul Finanțelor precizează că valoarea din trimestrul II nu reprezintă nici rezultatul cumulat pentru prima jumătate a anului, nici prognoza anuală.

Pentru semestrul I din 2026, deficitul calculat după regulile europene și raportat la PIB-ul întregului an a fost de 3,4%. Reperele comparabile sunt 3,6% în 2025 și 3,7% în 2024. Procentele trimestriale nu se adună și nu se mediază pentru a obține acest rezultat: contribuția fiecărui trimestru la PIB-ul anual diferă.

Media indicatorilor trimestriali ajustați sezonier are alt rol. Ea a fost de 7,35% în prima jumătate a lui 2026, comparativ cu 8,45% în perioada corespunzătoare din 2025. Se situează și sub mediile anuale din 2024 și 2025. În a doua jumătate a lui 2024, valorile medii se apropiau de 10%.

Ministerul arată că trimestrul I din 2026 are cel mai mic indicator din seria analizată. Tot instituția cere urmărirea creșterii din trimestrul următor în contextul întregului an, nu izolarea celor două rezultate.

Procentele depind și de evoluția economiei. Dacă PIB-ul nominal crește mai lent, ponderea deficitului poate urca fără ca suma deficitului, exprimată în bani, să crească, explică Ministerul Finanțelor.

Ajustarea sezonieră, realizată de Institutul Național de Statistică (INS), distribuie valorile între trimestre după tiparele statistice ale anilor anteriori; nu adaugă deficit. Încasările și plățile neregulate contează. De exemplu, impozitele pe proprietate, colectate mai ales la începutul anului, sunt repartizate uniform de-a lungul anului în calculul european.

Plata amânată nu scoate obligația din calculul european

România utilizează două măsurători. Deficitul cash urmărește banii efectiv încasați și plătiți. Sistemul european de conturi, abreviat ESA, în versiunea ESA 2010, înregistrează veniturile și cheltuielile la momentul recunoașterii lor economice. Aici intră și obligații pentru care transferul banilor nu s-a făcut încă.

La 30 iunie 2026, rezultatul cash era un deficit de 41 de miliarde de lei, adică 2% din PIB. Suma era cu 28,8 miliarde de lei sub cea din prima jumătate a lui 2025. Ministerul atribuie îmbunătățirea colectării, încetinirii cheltuielilor curente, intrărilor de fonduri europene și modului în care au fost programate plățile.

În calculul ESA se fac corecții pentru creanțe și obligații de plată, dobânzi și operațiuni financiare, fonduri europene și activitatea entităților încadrate în administrația publică. Încasarea unor bani europeni poate avea efect neutru asupra acestui deficit. Prin urmare, avansul înregistrat în cash nu se transferă integral și imediat în indicatorul european.

Ministerul Finanțelor susține că reducerea cash este reală, însă îmbunătățirea ESA apare mai lent. Facturile înregistrate, dar neachitate, sunt una dintre explicațiile diferenței dintre metode, nu componenta cea mai mare, potrivit instituției.

În privința investițiilor din semestrul I, ministerul citează datele INS: lucrările recunoscute în ESA au avut o valoare apropiată, ca ordin de mărime, de sumele achitate în execuția cash. Dacă s-ar fi acumulat un volum important de facturi neachitate, valoarea lucrărilor înregistrate ar fi depășit-o pe cea a plăților, argumentează instituția.

Și calendarul diferă. Cash contabilizează operațiunile dintre 1 ianuarie și 31 decembrie. În ESA, impozitele încasate într-o anumită lună sunt repartizate, în principiu, lunii precedente, când s-a născut obligația fiscală.

Veniturile fiscale atribuite unui an corespund, de regulă, încasărilor dintre februarie și ianuarie anul următor. În calculul unui trimestru intră astfel și sumele colectate în prima lună a trimestrului următor. Ministerul avertizează că o comparație directă între deficitele trimestriale calculate prin cele două metode nu arată întreaga situație a bugetului.

Termenul PNRR a împins plățile spre prima parte a anului

Seria fără ajustare sezonieră folosește tot PIB-ul fiecărui trimestru, dar comparația relevantă se face cu trimestrul corespunzător din anul anterior. În această serie, deficitul din trimestrul I al lui 2026 a fost de 7,4%, cel mai mic nivel din seria analizată. Trimestrul II a ajuns la 7,8%, peste nivelul obișnuit pentru acea perioadă.

În mod obișnuit, primul trimestru are deficitul cel mai ridicat, iar al doilea pe cel mai redus, explică ministerul. În 2026, diferența dintre ele s-a restrâns.

Explicația instituției este concentrarea investițiilor și a plăților pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Investițiile au atras plăți de 38,3 miliarde de lei în trimestrul II, față de 21,7 miliarde în trimestrul I.

Proiectele PNRR aveau termenul de îndeplinire a jaloanelor și țintelor la 31 august 2026. O parte dintre cheltuielile programate de regulă spre finalul anului au fost astfel făcute în primul semestru, apăsând asupra rezultatului trimestrial.

Ministerul susține că diferențele reflectă în principal momentul încasărilor și al plăților, fără să indice o schimbare a direcției fiscale.

Păun avertizează că finanțarea europeană pierdută rămâne în sarcina bugetului

Profesorul de economie Cristian Păun contestă, într-o postare pe Facebook, justificarea deficitului prin investiții europene. El susține că proiectele validate și decontate de Comisia Europeană, prin finanțări nerambursabile sau credite, nu generează deficit, cu excepția cofinanțării. Pentru aceasta indică o contribuție de 15% din investiție.

În explicația sa, bugetul național plătește inițial lucrările, iar finanțarea intră ulterior, după aprobarea cererilor. Decontările din trimestrele următoare compensează plățile inițiale. Problema apare când cheltuielile nu mai sunt eligibile ori rambursarea este refuzată sau parțială: sumele rămân pe seama statului.

Păun afirmă că neîndeplinirea reformelor privind salarizarea unitară și Agenția Națională de Integritate ar duce la pierderea a peste un miliard de euro. Potrivit lui, banii fuseseră luați în calcul la stabilirea țintei anuale, astfel că pierderea lor ar agrava deficitul inclusiv independent de plățile deja efectuate.

Profesorul avertizează și asupra reluării plăților din programul Anghel Saligny, pentru care estimează o presiune de cel puțin 6-7 miliarde de lei până la sfârșitul anului. În aceste condiții, consideră periculoase majorările suplimentare de cheltuieli.

Critica sa privește și asumarea deciziilor: Păun cere măsuri concrete în locul invocării moștenirii bugetare și pune promisiunile privind existența banilor alături de corecțiile făcute anterior de Bolojan. Invocă inclusiv tăierea sporului de doctorat.

România a redus deficitul, dar a rămas prima în Uniune

Rezultatele definitive pentru 2025 arată un deficit de 7,8% din PIB, echivalent cu 149,7 miliarde de lei. Indicatorul fusese de 6,6% în 2023 și de 9,2% în 2024. Față de evaluarea publicată în aprilie 2026, când figura 7,9%, rezultatul pentru 2025 a fost revizuit favorabil.

Reducerea anuală de 1,4 puncte procentuale a fost printre cele mai mari din Uniunea Europeană (UE), la egalitate cu Malta. Media UE a rămas la 3,1%. Ajustarea a coborât procentul, nu și România de pe primul loc.

Următoarele țări din clasamentul deficitelor au fost:

• Polonia, cu 7,2% din PIB.
• Belgia, cu 5,2% din PIB.
• Franța, cu 5,1% din PIB.

În total, 11 state membre au înregistrat deficite de minimum 3% din PIB. Pentru zona euro, media a fost de 3%.

Veniturile bugetare au reprezentat 35,6% din PIB în 2025, după 34% în 2024. Ministerul pune creșterea pe seama măsurilor fiscale din a doua parte a anului și a colectării îmbunătățite. Instituția invocă și încetinirea creșterii cheltuielilor de funcționare, în timp ce investițiile au fost menținute, inclusiv prin fonduri europene și PNRR.

Datoria publică a avansat însă de la 48,3% din PIB în 2022 la 58,9% la finalul lui 2025: peste zece puncte procentuale în trei ani. România este în procedura europeană de deficit excesiv din 2020, iar corectarea dezechilibrului rămâne o obligație pentru anii următori.

Țintele diferă, iar respectarea lor depinde de cheltuieli

Pentru 2026, Guvernul urmărește un deficit de 6% din PIB în metodologia europeană. Agențiile de rating anticipează continuarea ajustării, dar estimările nu coincid:

• Moody’s estimează 5,8% din PIB, sub ținta Guvernului.
• Fitch prognozează 5,9% din PIB, tot sub obiectiv.
• S&P anticipează 6,25% din PIB, peste țintă.

În cash, ținta este distinctă: 6,2% din PIB. Execuția a pornit de la un deficit de 1,03% după primul trimestru și a ajuns la 3,82% după nouă luni. Pentru primele nouă luni din 2025, rezultatul fusese de 5,35%.

Avantajul față de anul anterior s-a micșorat: de la 1,6 puncte procentuale la încheierea semestrului I, la aproximativ 1,5 puncte după nouă luni. În același interval, investițiile au rămas ridicate.

Statul a plătit 107,8 miliarde de lei pentru investiții publice între ianuarie și septembrie 2026. Sunt cu 25,2 miliarde de lei mai mult decât în același interval din 2025. Fondurile europene au asigurat o parte importantă a finanțării.

Ministerul apreciază că execuția este compatibilă cu obiectivul cash, cu condiția disciplinei bugetare în ultimele trei luni. Atingerea țintei ar acoperi, în estimarea instituției, aproximativ jumătate din corecția necesară între nivelul din 2024 și pragul european de 3%.

Amânarea reducerilor lasă mai puțin loc pentru corecție

Pentru perioada rămasă din 2026, Ministerul Finanțelor cere restrângerea cheltuielilor neesențiale, prioritizarea costurilor necesare funcționării statului și evitarea unor angajamente care pot aștepta. Instituția solicită adoptarea rapidă a rectificării bugetare.

Rectificarea ar trebui să mute resursele de la cheltuieli fără urgență către investițiile deja începute și serviciile publice esențiale. Cu cât deciziile întârzie, cu atât efectul reducerilor asupra deficitului din acest an se restrânge, avertizează ministerul.

Datele trimestriale din 2026 sunt provizorii. INS le calculează în ESA și le transmite Eurostat, iar verificările împreună cu Ministerul Finanțelor pot produce alte revizuiri. Instituția susține că transmiterea și publicarea au respectat calendarul obișnuit.

Trimestrul I din 2026 a fost deja revizuit odată cu publicarea celui de-al doilea. Pentru trimestrele II și IV din 2025, corecțiile au fost în jos. Evaluarea anuală în metodologia europeană se va baza pe notificarea Eurostat din aprilie 2027.

Ministerul cere urmărirea atât a banilor plătiți, cât și a obligațiilor asumate, cu explicarea transparentă a diferențelor dintre metode. Restul ajustării trebuie făcut în anii următori; întârzierea menține presiunea asupra datoriei și dobânzilor.

Pentru ultimul trimestru din 2026, spațiul de deficit cash compatibil cu ținta este de aproximativ 2,4 puncte procentuale din PIB, adică circa 49 de miliarde de lei. Tocmai în trimestrul care adună, de regulă, cele mai mari plăți.