Germania și Franța vor pârghii împotriva Chinei. Represaliile ar lovi tot economia europeană

Cotidianul financiar german numește inițiativa: „o schimbare istorică de direcție” în analiza despre politica față de China, preluată de G4Media. Același ziar amintește că Beijingul a folosit deja oprirea exporturilor de metale rare după ce Donald Trump a declanșat războiul taxelor vamale împotriva Chinei.

Șeful statului chinez, Xi Jinping, a recurs la această măsură după ce președintele Statelor Unite, Donald Trump, declanșase războiul taxelor vamale împotriva Chinei. Handelsblatt invocă episodul pentru a arăta ce putere de presiune are Beijingul asupra partenerilor comerciali.

Sancțiunile europene pot primi un răspuns chinezesc

Documentul comun al Germaniei și Franței prevede acordarea unor competențe extinse Comisiei Europene. Instrumentele propuse ar permite Uniunii Europene (UE) să excludă China de pe piața internă, potrivit Handelsblatt. Ziarul consideră că o asemenea poziție comună ar fi fost de neimaginat acum trei ani.

Propunerea comună a Germaniei și Franței nu este încă detaliată complet, dar combină, în esență, patru tipuri de intervenție:

• Recompense pentru Beijing.
• Sancțiuni comerciale.
• Amenințări cu măsuri restrictive.
• Oferte de dialog.

Handelsblatt identifică și avantajul european: după închiderea pieței americane, China depinde de UE ca piață de export. Europa are cumpărătorii. Beijingul are materiile prime.

Propunerile anticipează oprirea exporturilor de pământuri rare și urmăresc să împiedice China să pună statele europene unele împotriva altora pentru a bloca sancțiunile comerciale. Pregătirea pentru represalii nu înseamnă însă evitarea lor: ziarul avertizează că Beijingul poate recurge în continuare la asemenea măsuri.

Afacerile profitabile au ținut Germania pe loc

Handelsblatt pune ezitarea Germaniei pe seama mai multor factori:

• Dependența de China pentru materiile prime critice.
• Afacerile profitabile ale companiilor germane pe piața chineză.
• Întreruperea livrărilor de gaz din Rusia.
• Atașamentul Germaniei față de comerțul liber, care face dificilă schimbarea politicii economice.

Concernele aveau afaceri profitabile; guvernul avea motive să mai aștepte. În evaluarea cotidianului, această indulgență a continuat deși Beijingul purta deja, informal, un război economic împotriva Germaniei.

Merz ar fi recunoscut în ultimele luni că țara sa se află în centrul noului șoc economic provocat de China. Handelsblatt invocă avantajele obținute de exportatorii chinezi prin subvenții de ordinul trilioanelor, preluarea unilaterală a cunoștințelor tehnologice și politica monetară chineză, pe care o critică. Dacă aceste avantaje vor fi privite în continuare pasiv, din industria germană ar putea rămâne foarte puțin, avertizează cotidianul.

Guvernul german susține în continuare relații comerciale bune cu Beijingul, în condiții echitabile. Tocmai echitatea lipsește, apreciază cotidianul.

Beijingul poate deveni scuza pentru reformele amânate

Criticii schimbării de direcție avertizează că disputa externă poate oferi un pretext pentru abandonarea reformelor interne. Handelsblatt rezumă astfel justificarea de care se tem aceștia: „De fapt, slăbiciunea creșterii economice se datorează Chinei”. În guvernul federal, disputele privind reformele continuă, inclusiv pe tema unei taxe pe zahăr.

China ar furniza astfel și concurența, și scuza. Cotidianul susține că redresarea economică are nevoie de ambele intervenții: reforme interne și o politică diferită față de Beijing.

Handelsblatt estimează că industria germană pierde 15.000 de locuri de muncă în fiecare lună și leagă această pierdere de politica economică față de China.