Curentul electric pentru gospodării s-a scumpit cu 51,6% în prima jumătate a lui 2026 față de aceeași perioadă din 2025. Guvernul are un loc întâi de explicat
Guvernul și Ministerul Energiei trebuie să explice această „performanță”, pentru care plătesc gospodăriile: în România, curentul electric pentru gospodării s-a scumpit cu 51,6% în prima jumătate a lui 2026 față de aceeași perioadă din 2025, mai mult decât oriunde în UE. Eurostat a publicat cifra pe 30 octombrie 2026; clasamentul e gata, dar socoteala deciziilor publice care au influențat factura noastră nu.
Comparația începe într-o perioadă în care statul încă ținea un capac peste preț. Pentru consumul din aprilie până în iunie 2025, Guvernul plafona prețul final la cel mult 0,68 lei pe kWh pentru gospodăriile cu un consum lunar de până la 100 kWh și la cel mult 0,80 lei pe kWh pentru cele cu un consum între 100,01 și 255 kWh. De la 1 iulie 2025, schema s-a încheiat, iar consumul a fost facturat la prețurile din contracte, arată Eurostat. Data ridicării plafonului este limpede; cât din scumpirea raportată îi revine nu este.
Mai avem un loc întâi: 46,9 PPS pentru 100 kWh, cel mai mare preț din UE după ajustarea la nivelul general al prețurilor din fiecare țară. PPS este o unitate folosită pentru comparații între țări, nu o sumă în lei de căutat pe factură. Eurostat folosește drept reper gospodăriile cu un consum anual între 2.500 și 5.000 kWh și include taxele în preț. Noi achităm factura în lei, nu în puncte de clasament.
Expirarea plafonării este o decizie cu dată, nu dovada că ea explică singură toată creșterea de 51,6%. Prețul măsurat de Eurostat cuprinde și alte costuri, inclusiv taxe, iar statistica nu desparte cât a cântărit fiecare. Aici începe treaba Guvernului și a Ministerului Energiei: să arate ce au schimbat pentru consumatori și ce parte din scumpire ține de acele schimbări. Un loc întâi nu poate ține loc de această socoteală.
Datele publicate privesc prețuri din prima jumătate a lui 2026, nu o reducere care urmează să apară pe factură. Pentru gospodării, întrebarea este ce măsuri adoptate există acum și cât a cântărit sfârșitul plafonării în scumpire. Factura a ieșit de sub plafon; explicația încă stă sub el.
Redacția Rezistența
Redacția Rezistența urmărește deciziile publice din partea în care nu merg: costuri, întârzieri și promisiuni neonorate. Ironia privește interpretarea, nu faptele. Toate articolele →
Citește și
Ministerul Educației schimbă șefi de inspectorate fără concurs în șapte județe. Sorin Ionescu vorbea despre rezultate
Senatorul AUR Petrișor Peiu propune impozit de 3% sau 6% pe câștigurile prin brokeri din UE și SEE fără sediu permanent în România. Expunerea nu estimează efectul bugetar
Guvernul a aprobat corectarea formulei ajutorului pentru seceta din 2025. Procentul pagubei se aplica de două ori
Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista Ioana
Raluca Turcan susține interzicerea folosirii telefoanelor elevilor și în pauze. Proiectul nu este lege
Lyla
De la 18 ani poți încheia singură acte juridice. Cum verifici venitul pe care îți poți baza deciziile
Bravonet
Teodora Bănică și Dragoș Șerban au aflat la nuntă că așteaptă o fetiță
News24
Refuzul pensiei de invaliditate are două termene de contestare. 30 de zile pentru decizia medicală, 45 pentru cea a casei de pensii
Financiarul
Centrala de la Cernavodă are ambele unități oprite, fără dată de repornire
Dolce Sport
Ciara Mageean, campioană europeană la 1.500 de metri, a murit la 34 de ani