Ministerul Energiei invocă pierderi după oprirea reactoarelor de la Cernavodă. Calculul oficial lipsește

Ministrul pune la socoteală energia pe care Nuclearelectrica, compania controlată de Ministerul Energiei, nu a mai vândut-o și importurile prin care, spune el, furnizorii au înlocuit producția lipsă. Despre prețurile pieței afirmă că „sunt aproape în permanenţă cam cele mai ridicate din zona europeană”. Noi primim calificativul, dar nu și socoteala: câtă energie nu s-a produs, cât a costat înlocuirea ei și ce parte din pierdere revine companiei de stat? Un import făcut de un furnizor nu este, prin el însuși, o plată din buget sau dovada că fiecare factură a crescut din cauza opririi.

Nuclearelectrica arăta la 29 octombrie că ambele reactoare erau încă oprite în siguranță. Apa din bazinul folosit pentru răcire crescuse local cu aproximativ 10 centimetri, dar rămânea sub nivelul necesar repornirii; acel nivel trebuie să se mențină mai multe zile și să continue să crească. Nici compania nu anunța o zi de repornire. Iar datele publicate de Transelectrica despre schimburile de energie la intervale de 15 minute nu arată ce parte a importurilor a fost cauzată de oprirea reactoarelor. Pentru factura invocată de ministru, coloana cu totalul rămâne liberă.

Chisăliță plasează prima problemă de acest fel în 2003 și spune că, în 23 de ani, „nu s-a întâmplat nimic”. Tot el recunoaște că au existat acțiuni pe teren, dar că rezultatele nu au fost cele așteptate. Așadar, întrebarea pentru instituțiile care au gestionat problema nu este dacă Dunărea a primit suficiente discursuri, ci ce lucrări au făcut și de ce cele făcute nu au asigurat apa necesară. Noi așteptăm și apa, și răspunsul.

Ministrul promite că pierderea va fi calculată instituțional și făcută publică, fără să anunțe când sau după ce metodă. Până atunci, Ministerul are pentru pierdere cuvintele, iar pentru socoteală nici măcar o dată în calendar.