DIICOT nu a atacat condamnarea de șapte ani a lui Gheorghe Gh. Vlasie. ANAF a contestat doar banii, iar prescripția a închis procesul

Tribunalul Neamț stabilise, în decembrie 2023, că termenul pentru fapta imputată lui Vlasie se împlinea la 23 decembrie 2024. Data era deja scrisă în sentință. DIICOT Neamț nu a făcut apel, dar asta nu dovedește că un procuror a urmărit împlinirea termenului; instituția are de explicat cine a decis să nu atace sentința și de ce.

ANAF a făcut apel, însă a contestat numai felul în care au fost soluționate sumele cerute în dosar, arată motivarea Curții de Apel. Instanța a spus că apelurile au fost exercitate „exclusiv în favoarea inculpaților” și că nu putea schimba calculul prescripției în defavoarea lor. Ce ordine în hârtii: statul a avut un apel, dar nu unul care să permită această discuție. Cine a stabilit limitele apelului ANAF și cine le-a verificat după hotărâre?

Între timp, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis la 16 iulie 2026 că, în lipsa unui prag național, frauda care afectează banii Uniunii este gravă când depășește 50.000 de euro și a limitat folosirea unei interpretări românești a prescripției în asemenea cazuri. Curtea de Apel a menționat decizia, dar nu a examinat dacă se aplica acestui dosar, din cauza limitelor apelurilor. Asta nu înseamnă că decizia europeană ar fi schimbat sigur soluția; înseamnă că judecătorii nu au mai putut purta discuția. CJUE a precizat și că dreptul european nu impune redeschiderea hotărârilor definitive.

Tribunalul Neamț consemnase că prejudiciul imputat lui Vlasie, de aproape 190.000 de euro, fusese recuperat integral înainte de încheierea judecății în primă instanță. Nu acești bani trebuie prezentați drept pierduți. Noi plătim însă instituțiile de la care așteptăm o explicație pentru apelurile făcute sau nefăcute. La ce ghișeu se depune cererea ca DIICOT și ANAF să spună cine a luat deciziile?