Dan Nanu reclamă aproape 11 ani fără actualizarea listei monumentelor din Sibiu, în loc de cinci

Despre calendarul actualizării, „Lista aceasta trebuia actualizată o dată la cinci ani, însă imediat se fac 11 ani și încă nu a existat o updatare. Am tot făcut adrese la Minister, deoarece acea listă trebuie actualizată din mai multe motive”, a declarat Dan Nanu, directorul executiv al DJC Sibiu, luni, 5 octombrie 2026, la conferința de presă dedicată împlinirii a 25 de ani de la înființarea Ordinului Arhitecților din România (OAR), potrivit Turnul Sfatului.

Directorul spune că județul are 1.067 de monumente istorice, dintre care multe lipsesc din lista oficială. În schimb, aceasta conține înscrieri din anii ’90 pentru monumentele dispărute și alte obiective trecute de mai multe ori, sub denumiri diferite. Pentru unele nu s-a găsit loc; pentru altele s-au găsit mai multe.

Direcția cu cei mai mulți angajați tot nu ajunge în sate

Despre capacitatea de verificare pe teren, „La Direcția pentru Cultură avem doar 11 angajați, dintre care efectiv doar 5-6 sunt personal de specialitate pe teren pentru peste 1.000 de obiective. Este destul de greu, mai ales să mergi în fiecare sat să vezi ce se întâmplă”, a explicat Nanu. Cu acest efectiv, instituția ocupă, potrivit lui, primul loc în țară la numărul de angajați.

Inclusiv direcția din București are mai puțin personal, deși are mai multe posturi, afirmă directorul. Organigrama mai încăpătoare nu înseamnă și mai mulți oameni la lucru.

Aria de supraveghere acoperă aproape întregul județ. Nanu precizează că doar în jur de trei unități administrativ-teritoriale nu au monumente istorice, dar și acestea au zone istorice protejate.

Directorul acuză numeroase încălcări ale Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice în perioada pandemiei, când, în aprecierea sa, devastarea patrimoniului din sate a fost lăsată la liber.

În privința intervențiilor asupra caselor, „S-a umplut de acoperișuri de tablă, că doar în reclame zice că sunt cele mai rezistente, cu toate că încă există case cu acoperiș din țiglă veche care încă se mențin bine. Au fost puse polistiren, care este cancerul cărămizii vechi, geamuri de termopan PVC și, mai nou, panouri fotovoltaice, amplasarea acestora fiind interzisă pe șarpanta dinspre fațada caselor”, a spus directorul. Rezistența din reclamă stă, în comparația lui, lângă țigla veche care încă ține.

Proiectele se întorc după completări, iar administrația duce lipsă de specialiști

Nanu invocă experiența sa de 20 de ani în direcție: la proiectele majore, cu mai multe componente, spune că a întâlnit foarte rar documentații complete de la început până la sfârșit. Solicitările repetate de completare încetinesc procedurile.

El cere o colaborare mai bună cu arhitecții, pentru înțelegerea perspectivelor diferite și evitarea conflictelor. Spune că poate fi contactat telefonic aproape în fiecare zi a săptămânii, dar nu își amintește o întâlnire de discuții la care direcția să fi participat. Telefonul este disponibil; întâlnirea încă este de organizat.

Propunerea sa este să aibă loc mai multe runde de discuții, în care nemulțumirile să fie lămurite, apoi să fie stabilit modul de lucru.

Există și sprijin financiar pentru patrimoniul privat: „Consiliul Județean Sibiu este singurul consiliu județean din țară care pune în aplicare o schemă de finanțare publică pentru monumente istorice private”, a declarat Gabriel Roșca, fost președinte al Filialei Sibiu-Vâlcea a OAR în perioada 2006-2014, la conferința aniversară. Instituția care aplică schema are însă, la rândul ei, un deficit de personal specializat.

Despre situația de la Consiliul Județean (CJ) Sibiu, „Ne confruntăm cu un deficit sever de specialiști în administrație. Suntem doar 7 arhitecți/urbaniști angajați la CJ Sibiu din totalul de 18. Totuși, ușile noastre sunt deschise pentru consultări prealabile cu proiectanții. În ultimii 5 ani am remarcat o creștere evidentă a calității documentațiilor de urbanism”, a declarat Iulia Olaru, inspector principal al CJ Sibiu, la aceeași conferință de presă.

Aniversarea arhitecților găsește patrimoniul cu restanțe

Conferința a deschis seria de evenimente organizată între 5 și 11 octombrie de Filiala Teritorială Sibiu-Vâlcea a OAR, în parteneriat cu Extensia Universitară Sibiu a Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu.

Programul din municipiul Sibiu, județul Sibiu, a început luni, de Ziua Mondială a Arhitecturii, și cu vernisajul unei expoziții în aer liber. Aceasta poate fi văzută toată săptămâna pe străzile Poștei și Mitropoliei.

Următoarele activități sunt programate astfel:

• Elevii de gimnaziu și liceu pot participa vineri, 9 octombrie, la ateliere fără taxă, pentru care trebuie să se înscrie în prealabil.
• Pe strada Poștei, vineri și sâmbătă, sunt prezentate o piesă de mobilier urban creată de studenți și elevi, un punct dedicat livrării arhitecturii și o librărie de profil.
• Istoricul Răzvan Pop îi conduce sâmbătă, 10 octombrie, pe participanți în două tururi ghidate prin Palatul Poștei, Banca Națională a României și Casa cu Frescă. Apoi, agora FOR Sibiu găzduiește o dezbatere despre străzile pietonale, iar seara se termină cu o petrecere pe stradă.

Rapoartele pleacă la poliție, sancțiunile rămân rare

Pentru intervențiile ilegale asupra monumentelor, angajații DJC Sibiu întocmesc rapoarte și le trimit poliției. Nanu susține însă că persoanele responsabile scapă adesea nepedepsite.

Despre rezultatul sesizărilor, „Chiar dacă polițiștii propun începerea urmăririi penale, 99% din cazuri nu ajung la procuror, se lasă cu neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărirea penală. Puține cazuri s-au lăsat cu amendă penală sau cu revenire la forma inițială, dar în cazurile respective, dacă se revine la forma inițială, există riscul să cadă casa”, a afirmat el.

Bilanțul fizic prezentat de director este de 20 de monumente în stare de colaps și alte 15 în stare de precolaps.