Bucureștiul are bani pentru termoficare, dar încheie clasamentul Greenpeace pentru renunțarea la încălzirea fosilă

Raportul, făcut public marți, 6 octombrie 2026, așază Capitala la coada ierarhiei, alături de Atena și Roma, relatează Agerpres. Autorii indică dependența ridicată de gaz, absența unei strategii integrate și ritmul lent al reabilitării termice. Copenhaga și Amsterdam înregistrează progrese vizibile. Budapesta, Praga, Berlin, Varșovia și Bruxelles se află la mijlocul clasamentului: situația diferă de la un oraș la altul, dar tranziția rămâne incompletă în fiecare dintre ele.

Evaluarea îi aparține lui Mehmet Boruhan Bulut, consultant independent în probleme de energie și climă. Raportul „Orașe fără gaze? Clasamentul european al tranziției sistemelor de încălzire urbană” urmărește eliminarea treptată a încălzirii pe combustibili fosili, infrastructura, realizarea proiectelor și echitatea socială. În această evaluare intră și proiectele realizate, nu doar cele planificate.

Raportul apare în timp ce factorii de decizie din UE dezbat viitorul energetic al Europei, iar perspectiva creșterii prețurilor revine înaintea sezonului de încălzire.

Rețeaua este extinsă, dar pierde căldură

Capitala are o rețea extinsă de termoficare și programe de sprijin pentru gospodăriile vulnerabile. Întinderea rețelei vine însă, în evaluarea Greenpeace, cu pierderi mari de căldură și probleme de eficiență.

Greenpeace cere Uniunii Europene (UE) și guvernelor naționale sprijin politic, de reglementare și financiar pentru accelerarea trecerii la încălzire regenerabilă în orașe. La București, finanțarea modernizării coexistă cu dependența puternică de combustibili fosili.

Reducerea facturilor se vede în alte orașe

Stockholm, Paris și Viena sunt cele mai avansate în trecerea la încălzire fără combustibili fosili. Au planuri clare pe termen lung, investiții importante în rețelele de termoficare și măsuri de protecție socială. Potrivit Agerpres citate, raportul prezintă, alături de riscurile dependenței de gaz, beneficiile concrete ale investițiilor în proiecte verzi. Pentru gospodării, acestea se pot vedea în facturi și în expunerea la fluctuațiile prețurilor.

Raportul oferă trei exemple de rezultate:

• Proiectele de pompe de căldură, izolație și energie solară din Paris, Viena și Madrid au ajutat la scăderea semnificativă a facturilor la energie.
• Centralele de tip power-to-heat din Berlin și Amsterdam transformă electricitatea în căldură și ajută orașele să fie mai bine protejate când prețurile energiei fluctuează.
• În Varșovia, închiderea centralelor pe gaz a redus important emisiile de noxe și de particule în suspensie.

Obiectivele ambițioase au ajuns înaintea aplicării

Pentru ca tranziția să nu pună costurile pe umerii cetățenilor, raportul cere termene clare pentru eliminarea treptată a încălzirii pe combustibili fosili, limitarea noilor investiții în proiecte pe bază de gaz și folosirea strategică a fondurilor disponibile. Documentul arată că Fondul pentru Modernizare și Fondul Social pentru Climă pot susține renovarea și eficientizarea locuințelor, precum și sprijinul pentru gospodăriile afectate de sărăcia energetică. Sunt măsuri prin care orașele ar putea finanța schimbarea sistemelor de încălzire și proteja cetățenii de costurile acesteia.

Autorii identifică drept principala provocare punerea obiectivelor în practică. Ambiția este deja stabilită. Execuția este problema.