România strânge deficitul la 6% din PIB, cu economia pe minus în prognoza Băncii Mondiale

Banca Mondială descrie efortul fiscal al României drept cel mai ambițios din Europa și Asia Centrală, în raportul publicat marți, 6 octombrie 2026, potrivit Mediafax. Reducerea prognozată a deficitului este de aproape două puncte procentuale, prin măsuri privind veniturile și un control mai strict al cheltuielilor curente.

La capitolul ambiție fiscală, România conduce regiunea. La capitolul evoluție economică, ar fi singura dintre economiile central-europene menționate în raport care înregistrează o contracție în acest an.

Vecinii cresc, România intră pe minus

Pentru celelalte economii central-europene din comparație, Banca Mondială estimează următoarele creșteri în 2026:

• Bulgaria: 2,6%.
• Croația: 2,2%.
• Polonia: 3,6%.

Încetinirea este regională. Scăderea economiei românești merge un pas mai departe. În Europa și Asia Centrală, ritmul de creștere ar coborî de la 2,6% în 2025 la 2,2% în 2026, din cauza energiei mai scumpe, a incertitudinii sporite și a avansului mai slab al principalilor parteneri comerciali.

Fără Rusia, creșterea regională ar încetini de la 3,7% la 3%.

Presiunile asupra finanțelor publice au împins în sus costurile împrumuturilor statelor din regiune. În România, majorarea mai moderată a costurilor de finanțare ar putea indica, în aprecierea Băncii Mondiale, că piețele privesc mai favorabil eforturile de reducere a deficitului. Finanțarea se scumpește totuși; aprecierea privește ritmul scumpirii.

Industria auto ține exporturile legate de o piață care încetinește

Aproximativ 17% din exporturile de mărfuri ale României provin din sectorul auto. Dependența de această industrie și de evoluția pieței europene rămâne un risc pentru economie, avertizează Banca Mondială.

La nivel regional, creșterea slabă din Uniunea Europeană și concurența internațională afectează exporturile și activitatea industrială. Lanțurile de producție auto sunt expuse în mod special încetinirii industriei europene și intensificării competiției externe.

Pe partea investițiilor publice, raportul indică un nivel de aproximativ 8% din PIB. Fondurile europene finanțează peste 70% din aceste cheltuieli. Nivelul investițiilor rămâne ridicat, cu finanțarea sprijinită în cea mai mare parte pe bani europeni.

Banca Mondială consemnează și progrese în reformele digitale, fiscale și energetice. În sectorul gazelor naturale, proiectul Neptun Deep avansează, cu investiții estimate la aproximativ patru miliarde de euro. Producția este așteptată să înceapă în 2027.

Tehnologia promisă productivității ajunge la puține firme

Inteligența artificială (AI) este văzută de Banca Mondială ca o posibilă cale de compensare a declinului productivității și a presiunilor demografice. Aproximativ unul din cinci angajați din Europa și Asia Centrală are un loc de muncă expus semnificativ acestei tehnologii, mai ales în rândul celor tineri și cu un nivel ridicat de educație.

La firme, folosirea efectivă este mai modestă decât perspectiva tehnologică: mai puțin de una din zece utilizează în prezent inteligența artificială, în principal pentru sarcini de bază.

Regiunea are, potrivit instituției, trei avantaje pentru dezvoltarea tehnologiei:

• Acoperirea aproape universală a rețelelor mobile.
• Costuri energetice favorabile.
• Un bazin consistent de specialiști tehnici.

Infrastructura mobilă ajunge aproape peste tot; competențele necesare adoptării tehnologiei, mai puțin. Utilizarea este frânată de pregătirea educațională și managerială insuficientă, de accesul limitat la capacitate de calcul și de lipsa sistemelor de date integrate și interoperabile, adică a sistemelor care pot funcționa împreună și schimba date.

„Principalul risc pentru următorul deceniu este probabil adoptarea și adaptarea insuficientă la AI în regiune, nu adoptarea excesivă”, avertizează Banca Mondială în raportul privind perspectivele economice regionale.

Instituția recomandă extinderea accesului la capacitate de calcul la prețuri accesibile, dezvoltarea competențelor și atragerea mai multui capital privat. Acestea ar permite tehnologiei să susțină productivitatea și apariția unor produse, servicii și sectoare economice noi.

Revenirea prognozată păstrează frâna bugetară

Pentru România, prognoza indică o creștere economică de aproximativ 1,7% în 2027 și de 2% în 2028. Banca Mondială descrie revenirea și printr-un ritm de aproximativ 1,9% în intervalul 2027-2028, susținut de redresarea veniturilor reale, adică a puterii de cumpărare, și de încetinirea inflației.

Economia ar urma să treacă la un model de creștere bazat pe investiții. Ajustarea fiscală va continua însă să tempereze cererea internă.