UE vrea sub 15% elevi cu rezultate slabe până în 2030. România depășește 45% la fiecare domeniu

Analiza Comisiei Europene, prezentată de Edupedu.ro, constată că Uniunea se îndepărtează de obiectivele educaționale pentru 2030. Ținta UE este coborârea ponderii rezultatelor slabe sub 15% în fiecare dintre cele trei domenii evaluate: Matematică, Citire și Științe. România depășește 45% la toate trei.

Mediul social separă puternic rezultatele elevilor

Între PISA 2022 și PISA 2025, diferența dintre ratele rezultatelor slabe ale elevilor avantajați și dezavantajați a rămas, la nivel european, la circa 30 de puncte procentuale. Contextul socio-economic continuă să cântărească puternic în performanța școlară, potrivit analizei Comisiei.

La Științe, Estonia înregistrează o diferență de 12 puncte procentuale între cele două categorii, în privința ponderii elevilor sub nivelul de bază. Pentru România, raportarea prezentată de Edupedu.ro indică un decalaj de 52%.

România se află printre ultimele țări la toate cele trei competențe

Rezultatele elevilor români de 15 ani plasează țara aproape de capătul clasamentului european. Comparația cu media Uniunii arată astfel:

• La Matematică, 52% dintre elevii români sunt sub nivelul de bază, față de 33,9% în UE. România are a treia cea mai mare rată, după Bulgaria și Cipru. La nivel european, creșterea față de rezultatele de acum zece ani este de 11,6 puncte procentuale.
• La Citire, ponderea este de 48% în România și de 31,3% în UE. România are a patra cea mai mare rată, după Cipru, Bulgaria și Malta. Pentru Uniune, creșterea raportată față de zece ani înainte este de 11,3%.
• La Științe, 46% dintre elevii români au performanțe sub nivelul de bază, comparativ cu 25,9% în UE. România are a treia cea mai mare rată, după Cipru și Bulgaria. Creșterea europeană raportată pentru ultimul deceniu este de 4,8%.

Doar Estonia îndeplinește obiectivul european privind reducerea rezultatelor slabe și numai la Științe. La Citire și Matematică, niciun stat membru nu atinge pragul stabilit pentru 2030.

Comparația internațională din raport plasează media UE a rezultatelor sub nivelul de bază peste media OCDE și peste ratele celorlalte puteri economice analizate. Există o singură excepție: SUA la Matematică.

Declinul precedă pandemia și continuă aproape peste tot în UE

Documentul „EU PISA 2025” plasează începutul scăderii rezultatelor, la nivelul OCDE, în deceniul trecut. Declinul s-a accentuat la evaluarea din 2022, în contextul pandemiei Covid-19. În 2025, rezultatele au scăzut în toate țările UE, cu excepția Slovaciei.

Datele PISA nu stabilesc relații de cauzalitate între schimbările din societate sau tehnologie și performanța elevilor. Comisia Europeană formulează prudent explicațiile în documentul său: „declinul rezultatelor UE în 2025 pare să fie asociat cu mai mulți factori pe care cercetările i-au asociat performanței”.

Analiza discută cinci posibili factori, întâlniți în majoritatea țărilor participante:

• Distragerea atenției prin tehnologie. La orele de Știință, 30,5% dintre elevii europeni declară că instrumentele digitale le distrag frecvent atenția. Dovezile invocate în raport asociază utilizarea nestructurată a dispozitivelor cu rezultate mai slabe la învățare.
• Trecerea spre citirea digitală. Scăderea puternică de la Citire, în ultimele două evaluări, sugerează o orientare tot mai pronunțată spre parcurgerea rapidă a informațiilor și navigarea pe rețelele sociale. Analiza leagă aceste obiceiuri de diminuarea disponibilității pentru aprofundarea textelor complexe.
• Folosirea fără o abordare critică a instrumentelor de inteligență artificială. Despre beneficiile și riscurile acestora, Comisia precizează: „cercetări recente arată că instrumentele AI generative pot întări rezultatele la învățare, dar folosirea lor extinsă cu scopul de a eluda efortul intelectual reprezintă un risc potențial pentru dezvoltarea cognitivă și gândirea critică”.
• Diminuarea sprijinului familiei. Evaluarea arată o asociere puternică între susținerea oferită de părinți și rezultatele elevilor. Între 2022 și 2025, a scăzut considerabil ponderea elevilor europeni care simt că au sprijinul familiei. Scăderea există și în România, dar este considerabil mai mică decât în alte țări, iar ponderea celor care se declară sprijiniți rămâne considerabil peste media europeană.
• Deficitul de profesori. Acesta poate amplifica dificultățile de învățare la Citire, Matematică și Științe. România se află însă printre țările unde directorii de școală raportează cel mai puțin problema, alături de Danemarca, Cipru, Finlanda și Bulgaria.

Se reduce și ponderea elevilor cu performanțe de vârf

Uniunea are și obiectivul ca, până în 2030, cel puțin 12% dintre elevii de 15 ani să obțină performanțe ridicate la toate cele trei domenii. Evoluția rezultatelor de vârf merge în sens opus: în ultimul deceniu, ponderea medie europeană a scăzut cu 0,7 puncte procentuale la Științe, cu 3,8 puncte procentuale la Citire și cu 2,8 puncte procentuale la Matematică.

La Științe, niciun stat nu ajunge la pragul de 12%. Estonia, cu 11,3%, și Finlanda, cu 11%, sunt cele mai apropiate. România are sub 2% elevi cu performanțe foarte bune. Doar Grecia se află mai jos.

La Citire, nicio țară nu se apropie de obiectiv. Estonia, Suedia și Irlanda sunt singurele care depășesc 8%. România ocupă ultimul loc, cu circa 1%.

La Matematică, Estonia, cu 13,3%, și Olanda, cu 12,8%, ating pragul european. România înregistrează 4% și ocupă locul al cincilea de la coadă, înaintea Greciei, Bulgariei, Ciprului și Spaniei.

În comparația performanțelor de vârf, UE se află sub media OCDE, de care se apropie, și sub celelalte puteri economice analizate: Singapore, liderul evaluării, Japonia, Coreea de Sud, SUA, Marea Britanie și Canada.

Comisia vede în rezultatele PISA 2025 o amenințare directă pentru competitivitatea europeană și coeziunea socială, dar și pentru capacitatea europenilor de a face față schimbărilor. Documentul consideră îngrijorătoare perspectiva unei Uniuni care abia își menține poziția, în loc să își îmbunătățească performanța.

Evaluarea Comisiei privește și efectele din afara economiei: „implicațiile merg dincolo de competitivitate: competențele de bază slabe subminează participarea democratică și coeziunea socială, scăzând capacitatea individului de a gândi critic, de a evalua informații, de a avea contribuții relevante în societate”.

Comisia Europeană a mai transmis: „rezultatele PISA 2025 nu reprezintă un avertisment subtil. Ele sunt o amenințare directă pentru viitorul competitivității europene, pentru coeziunea noastră socială și pentru abilitatea europenilor de a-și păstra reziliența într-o lume în schimbare”.