Bușoi laudă rezistența sistemului energetic, dar anunță o iarnă cu electricitate foarte scumpă

Între timp, Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, avertizează că România trebuie să se pregătească pentru prețuri foarte mari la electricitate în iarna și primăvara 2027, potrivit declarațiilor relatate de Agerpres și preluate de Profit.ro.

Bușoi spune că sistemul energetic românesc s-a dovedit mai rezilient decât se așteptau mulți. Reziliența ține sistemul în picioare; avertismentul privește prețurile.

Demnitarul a reprezentat România la Dublin, la Reuniunea Informală a miniștrilor Energiei din săptămâna precedentă. Acolo s-a discutat despre perspectiva electricității foarte scumpe pentru cele două anotimpuri.

Potrivit lui Bușoi, discuția privește depășirea crizei și obținerea unor prețuri mai stabile măcar pentru marii consumatori industriali cu consum intens de energie și pentru marii furnizori. Stabilitatea vine cu o listă scurtă de destinatari.

Seceta ține reactoarele oprite, iar măsurile excepționale se prelungesc

Reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă sunt închise, după ce seceta le-a afectat alimentarea cu apă de răcire. Bușoi a descris drept îngrijorătoare prognoza pentru următoarele zece zile și a avertizat că fiecare zi în care situația continuă adaugă un risc de scumpire a electricității în lunile următoare. În Europa, prețurile gazelor sunt deja foarte ridicate.

Hotărârea care permite intervențiile Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, a fost adoptată la 7 august. Valabilitatea inițială, până la 31 august, a fost extinsă ulterior până la 30 septembrie. Calendarul măsurilor înaintează cu câte o lună; reactoarele rămân oprite.

Condițiile intervenției sunt prevăzute în articolul 1 al hotărârii Guvernului, reprodus de Profit.ro:

„Art. 1. – Compania Națională de Transport al Energiei Electrice […] – S.A., în calitate de operator de transport și de sistem în domeniul energiei electrice, poate pune în aplicare următoarele măsuri de siguranță de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri și pâna la data de 31 octombrie 2026, în cazul materializării situației de criză pe piața de energie și în situația în care este amenințată siguranța fizică ori securitatea persoanelor, a aparatelor sau a instalațiilor ori integritatea Sistemului Electroenergetic Național, în următoarea ordine de prioritate: a) creșterea rezervelor tehnologice de sisteme din unitățile de producție care pot funcționa pe combustibil alternativ, în vederea utilizării acestora, după caz; b) pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică la dispoziția Dispeceratului Energetic Național; c) reducerea /anularea capacității disponibile de interconexiune pe direcția export; d) reducerea/anularea schimburilor notificate pe direcția export; e) limitarea în tranșe a consumului de energie electrică în condiții stabilite prin Normativul de limitare a consumului de energie electrică, pe tranșe, în situații de criză apărute în funcționarea Sistemului Electroenergetic Național, potrivit prevederilor din anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. – (1) Compania Națională de Transport al Energiei Electrice […] S.A. stabilește necesitatea și momentul aplicării efective a măsurilor prevăzute la art. 1, cu informarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei și a Ministerului Energiei, în calitate de minister de resort.”

Limitarea consumului este ultima treaptă a intervenției. Hotărârea stabilește următoarea ordine de prioritate:

• Creșterea rezervelor tehnologice de sistem din unitățile de producție care pot funcționa cu combustibil alternativ, pentru utilizarea lor după necesitate.
• Pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică la dispoziția Dispeceratului Energetic Național.
• Reducerea sau anularea capacității disponibile de interconexiune pe direcția export.
• Reducerea sau anularea schimburilor de energie notificate pe direcția export.
• Limitarea în tranșe a consumului de electricitate, în condițiile normativului pentru situații de criză din funcționarea Sistemului Electroenergetic Național, inclus în anexa hotărârii.

Transelectrica stabilește necesitatea și momentul aplicării efective a măsurilor. Compania informează Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Ministerul Energiei, iar participanții la piață trebuie anunțați cu cel puțin 24 de ore înainte. Anexa hotărârii se comunică părților interesate.

Consumul poate urca la 8.000 MW, cu producția și importurile sub presiune

Nota de fundamentare citată de Profit.ro estimează că, în octombrie, consumul României poate ajunge la 8.000 MW la vârful de seară. Vulnerabilitatea principală este intervalul 18:00-22:00, când lipsește producția dispecerizabilă, cea care poate fi comandată pentru a acoperi necesarul. O criză regională limitează și posibilitățile de import.

Evaluarea de la sfârșitul lui septembrie descrie cât pot livra celelalte surse și ce se pierde în regiune:

• Grupurile pe cărbune pot funcționa cu maximum 1.200 MW. Rezervele de combustibil sunt limitate, iar grupurile funcționează în special în zilele lucrătoare.
• Producția eoliană era prognozată între 600 și 2.500 MW pentru săptămâna următoare evaluării. Pentru primele zece zile din octombrie, intervalul estimat cobora la 600-1.000 MW. Documentul subliniază incertitudinea ridicată a acestor prognoze.
• Producția fotovoltaică avea maxime prognozate sub 2.800 MW. Era așteptată să scadă în primele zece zile din octombrie și ulterior, odată cu reducerea perioadei zilnice de radiație solară.
• În Ungaria, un grup al centralei nucleare de la Paks este retras programat din exploatare între 19 septembrie și 10 octombrie 2026. Producția este redusă astfel cu aproximativ 500 MW.

Pentru prima jumătate a lui octombrie sunt prognozate și perioade cu mai mulți nori, care reduc aportul panourilor fotovoltaice peste efectul scurtării zilelor.

În același timp, precipitațiile deficitare au lăsat foarte puțină apă pe râurile din țară. Sunt afectate atât producția hidrocentralelor, cât și perspectiva creșterii debitului Dunării în amonte de Cernavodă.

Nota estimează că deficitul de precipitații continuă mai ales în prima jumătate a lunii. Prognoza debitului Dunării la intrarea în țară nu oferă o perspectivă sigură de repornire nici măcar a unei unități de la Cernavodă în octombrie 2026. Documentul cere reevaluarea măsurilor tehnice care ar putea ridica nivelul apei în bazinul de răcire al centralei nucleare.

Banii angajați în proiecte nu închid criza din octombrie

Bușoi susține că programul PNRR a fost finalizat cu succes în energie, cu peste 800 milioane de euro absorbite de sistemul energetic, dintr-un total de peste zece miliarde pentru întregul program. Bilanțul financiar este încheiat; măsurile de criză sunt prelungite.

Potrivit secretarului de stat, suma a cofinanțat capacități de producție din surse regenerabile și de stocare în baterii, două centrale de producere a electricității și căldurii la Arad și Constanța, precum și patru capacități de producție a hidrogenului. Cele două centrale contribuie la producția de electricitate și rezolvă termoficarea în municipiile respective, afirmă el.

Pentru Fondul de Modernizare, demnitarul indică perioada de implementare 2020-2030. Din cele 12 miliarde disponibile, în jur de 10 miliarde sunt deja angajate în diverse proiecte, spune Bușoi.

El propune ca energia să rămână o prioritate în următorul cadru financiar multianual și în viitoarea Politică de Coeziune. România ar putea investi în domeniu din cele 60 sau poate 65 de miliarde aferente perioadei 2028-2034. Direcțiile menționate sunt digitalizarea, soluțiile de securitate cibernetică și continuarea Contractelor pentru Diferență pentru energia regenerabilă. Acest calendar începe după iarna pentru care anunță scumpiri.

Dunărea poate coborî tocmai când sistemul are nevoie de rezerve

Analiza Ministerului Energiei pentru intervalul 28 septembrie-31 octombrie combină prognoza oficială pe termen scurt cu o evaluare pe scenarii. La intrarea Dunării în țară, la Baziaș, debitul ar scădea de la aproximativ 1.450 m³/s la sfârșitul lui septembrie la 1.185-1.200 m³/s între 10 și 13 octombrie, în scenariul median. Ar urma o revenire lentă.

Estimarea pentru Cernavodă ține cont de propagarea debitelor pe sectorul românesc și de tranzitul apei prin Porțile de Fier. În scenariul median, cota minimă se situează în apropierea valorilor de minus 261 până la minus 262 cm. În scenariile nefavorabile, se apropie sau trece de pragul de minus 262 cm, menținând riscul pentru asigurarea apei necesare răcirii.

Ministerul Energiei avertizează că rezervele insuficiente de putere și energie la orele de vârf pot provoca o criză de alimentare, cu consecințe economice și sociale grave. Dezechilibrarea sistemului românesc ar putea afecta și funcționarea sistemelor interconectate din Europa Continentală, precum și piețele cuplate de electricitate.

Ministerul Energiei, autoritatea competentă pentru securitatea aprovizionării cu energie electrică și pentru stabilirea strategiei politicilor energetice, a elaborat Planul de Pregătire pentru Riscuri în domeniul energiei electrice.

Pentru nivelul apei la Cernavodă, intervalul critic probabil identificat de minister este 15-22 octombrie 2026.