Sari la conținut

Statul ar putea cheltui până la 250.000 de lei pe o recepție și alte servicii în Qatar

Promovarea candidaturii României în Qatar ar putea costa cel mult 250.000 de lei, cu TVA inclus. Guvernul are pe masă un proiect pentru cheltuielile din 9–27 noiembrie 2026, relata Profit.ro la 30 octombrie. Banii ar veni din bugetul ANCOM, autoritatea care reglementează comunicațiile. Când se vorbește despre „promovare”, noi aflăm mai întâi cine plătește.

Lectură: 3 min
DOCUMENT Decizie după blocajul Bolojan. Cheltuielile de promovare ale României în Qatar, pentru un loc in conducerea ITU, tăi
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Proiectul ar permite o recepție cu mâncare tradițională pentru 1.000 de persoane. În plafon intră închirierea și pregătirea spațiului, aparatura, bannerele și florile. Cât costă fiecare și cine le furnizează? Proiectul nu arată. Pe scurt: avem lista pentru recepție, nu și prețurile de pe ea.

Plafonul scade de la 860.000 la 250.000 de lei, pe hârtie

Planul anterior prevedea 860.000 de lei. Ilie Bolojan a spus că l-a scos de pe agenda ultimei ședințe de Guvern pe care a condus-o. Noul plafon este cu 610.000 de lei mai mic, adică aproximativ 71%. Să nu trecem însă o economie în registrul de încasări: s-a redus suma propusă, nu plăți deja făcute. Profit.ro indică 860.000 de lei drept propunerea inițială și relatează retragerea proiectului de pe acea agendă. Pavel Popescu a susținut separat că suma inițială era de 160.000 de euro.

România candidează pentru mandatul 2027–2030 în Consiliul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor. ANCOM arată că țara a avut deja opt mandate consecutive. Organizația are 194 de state membre, iar conferința la care se alege noua conducere este programată la Doha între 9 și 27 noiembrie 2026. Potrivit comunicatului ANCOM, candidatura României pentru mandatul 2027–2030 este în Regiunea C a Consiliului UIT. Pe scurt: al nouălea mandat ar fi binevenit; nota pentru promovarea lui merită citită la fel de atent ca discursurile.

Guvernul poate aproba plafonul, ANCOM ar urma să plătească

La 30 octombrie, cei 250.000 de lei erau într-un proiect, nu într-o hotărâre adoptată. Pentru cheltuieli speciale de protocol, Guvernul poate stabili o limită prin hotărâre, pe baza unei justificări. În sursele consultate nu apare o hotărâre adoptată și publicată care să fixeze plafonul; Profit.ro indică un proiect aflat pe agenda Guvernului. Potrivit art. 4 alin. (4) din OG nr. 80/2001, normativele speciale de protocol se aprobă prin hotărâre de Guvern, la propunerea entității interesate. Deocamdată, „plafon” înseamnă propunere.

Dacă hotărârea trece, ANCOM ar urma să plătească din veniturile proprii, în limita bugetului pe 2026. Instituția își împarte bugetul pe trimestre și se află sub control parlamentar. Asta nu înseamnă că Parlamentul aprobă fiecare factură. Nici proiectul nu spune cine aprobă în ANCOM comenzile și plățile. Potrivit actului de organizare publicat pe Portalul Legislativ, ANCOM este o autoritate autonomă, sub control parlamentar, finanțată integral din venituri proprii. Pe scurt: știm de unde ar pleca banii, nu și cine ar semna fiecare plată.

Facturile se pot cere, după ce există

  • Orice persoană poate cere ANCOM hotărârea, justificarea și anexele după adoptare. Până atunci, verificăm un proiect.
  • După eveniment, poate cere contractele, facturile, dovezile plății și documentele care arată ce servicii au fost primite. Abia acolo se vede ce s-a cumpărat.

Legea accesului la informații publice dă instituției 10 zile să răspundă sau cel mult 30 de zile pentru o cerere mai complexă. Următorul pas este votul Guvernului asupra proiectului. Pe scurt: noi putem cere socoteala; până apar actele și plățile, cine ne poate spune cât costă florile?

Distribuie

Redacția Rezistența urmărește deciziile publice din partea în care nu merg: costuri, întârzieri și promisiuni neonorate. Ironia privește interpretarea, nu faptele. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră