Guvernul a aprobat împrumuturi pentru căldură. Primăriile care le iau dau banii înapoi cu dobândă

O primărie care împrumută bani va plăti ratele și dobânda din bugetul local. Dacă garantează creditul firmei de termoficare din subordine, poate plăti în locul ei când firma nu își achită datoria. Sistemul primește bani ca să funcționeze în sezonul rece; locatarul nu primește o reducere a facturii. Potrivit Lexapp, unitatea administrativ-teritorială (UAT) rambursează împrumutul din bugetul local și din veniturile sale, în tranșe trimestriale, cu dobândă. Dacă operatorul nu plătește creditul, riscul revine UAT în limita garanției. Pe scurt: căldura se finanțează acum, nota rămâne la bugetul local.

Cine ia banii acum și cine îi dă înapoi mai târziu

Pachetul are două căi de finanțare. Localitățile cu sisteme de încălzire centralizată ar putea împrumuta din banii obținuți de stat prin privatizări, aflați la Trezorerie. Pentru combustibil sunt prevăzute și credite bancare: autoritățile locale care operează serviciul le pot contracta, iar primăriile pot garanta creditele firmelor din subordine. În proiectul prezentat înaintea votului, termenul pentru garanții era 31 martie 2027. Lexapp arată că veniturile din privatizare folosite pentru împrumuturile din Trezorerie trebuie reîntregite prin rambursare. Adică nici acei bani nu sunt un cadou.

Proiectul prezentat la 29 octombrie prevedea un plafon total de 300 de milioane de lei pentru împrumuturile din banii obținuți din privatizări. Pentru iarna 2025-2026, Ordonanța de urgență nr. 35/2026 stabilise un plafon de 200 de milioane de lei și un termen de solicitare până la 31 martie 2026. Diferența dintre plafoane: 100 de milioane de lei, adică 50%. Sună impresionant până citim ce se compară. Sunt limite pentru împrumuturi, nu bani deja încasați de primării. Față de plafonul de 200 de milioane de lei din Ordonanța de urgență nr. 35/2026, plafonul nominal propus crește la 300 de milioane, cu 100 de milioane de lei, adică 50%. Comparația nu spune cât s-a contractat sau tras efectiv.

Tot proiectul de dinaintea votului prevedea rambursarea între un an și zece ani și 12 luni în care plata sumei împrumutate putea fi amânată. Potrivit Economedia, împrumuturile se rambursează în 1–10 ani și pot avea 12 luni de grație la principal. Dobânda urma să pornească de la ROBOR la trei luni, reper al dobânzilor dintre bănci, plus 1, 1,5 sau 2 puncte procentuale, în funcție de durata împrumutului. Documentele urmau să fie depuse până la 31 decembrie 2026; regulile de depunere, stabilite prin ordin al ministrului Finanțelor. Toate acestea sunt condiții din proiectul anterior aprobării, nu din textul final publicat al ordonanței. Pe scurt: avem termene și dobânzi din proiect, nu încă regulile finale pentru primării.

Locatarul nu poate cere împrumutul, dar poate cere căldură

Locatarii nu pot solicita aceste împrumuturi. Dacă serviciul se întrerupe sau căldura este furnizată necorespunzător, rămâne drumul cunoscut al sesizărilor către serviciul local. Noi strângem actele; creditul îl discută altcineva:

• Locatarul trimite o sesizare scrisă firmei care furnizează căldura și primăriei, cu adresa, numărul contractului, facturile și dovada plății. Cere remedierea problemei și un răspuns. Da, mai întâi trebuie să explice în scris că nu primește ce plătește.
• Dacă problema ține de tarif sau de continuitatea serviciului, poate sesiza și autoritatea locală responsabilă și, după caz, ANRE. Încă o adresă pentru aceeași problemă.

Separat de împrumuturile pentru căldură, Profit.ro scrie că taxa logistică națională nu se mai datorează pentru coletele predate de la 1 noiembrie 2026, iar sumele încasate se restituie în 30 de zile. Măcar aici „restituire” înseamnă bani dați înapoi, nu alt credit de plătit.

Urmează publicarea ordonanței în Monitorul Oficial și a ordinului care va stabili actele și pașii necesari primăriilor pentru a cere banii. Până atunci, „sprijinul” are aprobare, dar nu și toate instrucțiunile. Pe scurt: noi așteptăm căldura, primăriile așteaptă ordinul. Cine așteaptă factura?