Programul Niculescu lasă bugetarii fără majorare automată în ianuarie. Pentru lege, 2027 e anul proiectului

Reducerea deficitului și limitele bugetului sunt motivele pentru care programul exclude o majorare uniformă la început de an, potrivit WOWbiz. Autoritățile urmăresc să evite cheltuieli suplimentare care ar apăsa asupra finanțelor publice.

Adoptarea promisă pentru acest an devine elaborare în anul următor

Negocierile asupra proiectului publicat de Ministerul Muncii au eșuat la sfârșitul lunii august, după discuții mediate de președintele Nicușor Dan, relatează Romania TV. Destrămarea coaliției a însoțit blocajul politic din vară.

Președintele anunțase că partidele nu conveniseră asupra conținutului legii, dar acceptaseră adoptarea ei până la sfârșitul anului și încadrarea în bugetul stabilit cu Comisia Europeană. Acum, calendarul rezervă anul următor elaborării. Termenul pentru o lege devine termen pentru un proiect.

Programul prezentat de Luca Niculescu explică astfel ce își asumă viitorul Executiv: „Elaborăm în 2027, împreună cu sindicatele reprezentative și instituțiile publice, proiectul noii legi a salarizării. Corectăm prioritar inechitățile, clarificăm grilele, sporurile și protejăm drepturile legal datorate. Simulăm impactul pe familii ocupaționale înaintea consultării publice și etapizăm aplicarea în acord cu Planul fiscal-bugetar 2025–2031. Orice majorare generală este condiționată de spațiul fiscal validat de Ministerul Finanțelor”.

Corecțiile promise trebuie făcute în timp ce ponderea cheltuielilor de personal în produsul intern brut (PIB) ar urma să coboare de la 9,3% în 2024 la 7,9% în 2031. Inechitățile trebuie corectate într-un plafon care se strânge.

Spațiul fiscal este suma pe care bugetul o poate permite pentru cheltuieli suplimentare. Validarea ei revine Ministerului Finanțelor, nu calendarului politic.

Bolojan cere indexări, programul pune condiții

Ilie Bolojan, premier interimar și președintele PNL, a criticat opoziția social-democraților față de proiectul promovat de cabinetul său, potrivit Ziarul Profit: „Legat de legea salarizării, trebuie să se întrebe când nu au fost băuți: când nu au votat legea salarizăii în august și am pierdut 770 de milioane de euro sau când propun acum, în programul de guvernare, să votăm legea salarizării, care e necesară, dar după ce am pierdut banii?”.

Reproșul privește votul din august; noul program mută redactarea în anul următor. Despre necesitatea legii, Bolojan a adăugat că „e mai bine mai târziu decât niciodată”.

În privința veniturilor, premierul interimar a susținut: „Am spus acum câteva luni că indiferent ce guvern va fi nu va putea să nu indexeze componenta de pensii sau salarii”. Programul condiționează însă majorările generale de resursele confirmate de Finanțe. Indexarea obligatorie din declarație întâlnește aprobarea bugetară din program.

Pentru perioada 2027-2030, impactul financiar trebuie încadrat în obiectivele bugetare și avizat de Ministerul Finanțelor. Ierarhia salariilor ar urma să devină predictibilă, sporurile să fie justificate, iar plata pentru performanță să respecte limitele cheltuielilor de personal.

Limita luată în calcul pentru proiectul precedent, pe baza estimărilor economice ale Comisiei Europene, lăsa în 2027 cel mult 12,1 miliarde de lei în plus la cheltuielile salariale față de 2026. Plafon posibil pentru cheltuieli, nu majorare salarială aprobată pentru bugetari.