Miruță promite deblocarea cerealelor românești, în timp ce România discută prioritate pentru marfa ucraineană

România și Ucraina au convenit la Constanța măsuri pentru creșterea fluxului de marfă ucraineană prin Portul Constanța și a capacității Canalului Sulina, potrivit AgroIntel, care relatează despre întâlnirea anunțată de autoritățile ucrainene.

La discuții au participat Mikola Kalașnîk, ministrul ucrainean al Reconstrucției, Infrastructurii și Transporturilor, și Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor din România. Au fost prezenți și reprezentanți ai căilor ferate, porturilor, mediului de afaceri, vămii și poliției de frontieră.

Marți, 6 octombrie, Radu Miruță, ministrul Transporturilor, a prezentat măsurile pentru exportatorii români într-un anunț public relatat de AgroIntel: „pentru procesarea cerealelor românești în Portul Constanța […] Am decis emiterea unui ordin de ministru care să oblige programările pe lanț pentru încărcarea vapoarelor în Portul Constanța. (…) Împreună cu ministrul Tánczos Barna, reprezentanții fermierilor, ai companiilor feroviare și ai Portului Constanța, am stabilit astăzi măsuri pentru deblocarea și eficientizarea exportului de cereale românești”. Fermierii reclamă tocmai ocuparea rutelor de transport de marfa ucraineană.

Mai multe trenuri depind de reparațiile din România

Înțelegerea feroviară păstrează transferul zilnic de șase perechi de trenuri din Ucraina către Portul Constanța. Ținta este de 10 perechi pe zi, pentru care România va accelera reparațiile infrastructurii portuare și feroviare de pe teritoriul său. Fluxul are deja țintă; infrastructura are încă nevoie de reparații.

Trecerea prioritară a mărfurilor ucrainene a fost discutată împreună cu un instrument informațional comun, destinat coordonării transportatorilor și operatorilor portuari. Prioritatea rămâne, în această etapă, un subiect discutat între cele două părți.

A început și dialogul pentru folosirea suplimentară a porturilor Galați și Brăila. Mutarea unei părți din fluxuri către acestea ar putea reduce aglomerația din Constanța dacă volumele cresc.

Pentru producătorii români, accesul la infrastructură este problema concretă. AgroIntel subliniază că reparațiile necesare creșterii traficului feroviar trebuie să păstreze accesul mărfii locale, iar felul în care va funcționa prioritatea pentru transporturile ucrainene contează pentru fermieri și exportatori.

La Sulina, navele așteaptă între 14 și 17 zile

În ultimele săptămâni, la Canalul Sulina s-a format o coadă de aproximativ 80 de nave, cu așteptări de 14-17 zile, potrivit AgroIntel. Nevoia prezentată de Ucraina este de cel puțin 10 nave la intrare și 10 la ieșire în fiecare zi. Necesarul se numără pe zi. Așteptarea, în săptămâni.

Ministrul ucrainean a anunțat existența unor acorduri concrete pentru creșterea capacității canalului. Măsurile convenite și pașii discutați acoperă trei situații:

• În cazul unei cozi mari de nave la ieșirea din porturile ucrainene, partenerii vor rezerva o zi pentru traversarea excepțională a canalului.
• Pentru navele care au intrat în canal înainte să se întunece, pilotajul va putea continua noaptea, cu respectarea condițiilor de siguranță. Zilele se scurtează.
• Separat, s-a discutat grăbirea proiectului PRIMUS.

Până la sfârșitul săptămânii, partea română urmează să invite un reprezentant al Autorității Porturilor Maritime din Ucraina pentru coordonarea comună a traficului. Pilotajul nocturn și trecerile în regim excepțional pot reduce întârzierile.

La frontieră, cele patru benzi ucrainene așteaptă continuarea românească

Extinderea punctului Porubne-Siret figurează în continuare în cooperarea dintre cele două țări. Prin proiectul CEF, Ucraina a ridicat deja patru benzi în plus și așteaptă ca România să le termine pe ale sale. Patru benzi gata pe o parte. Pe cealaltă, se așteaptă.

Pentru podul Orlivka-Isaccea, România a confirmat că proiectul este fezabil economic. Kievul a cerut pregătirea unui acord pentru legăturile de transport Pașcani-Tarașani, cu dezvoltarea autostrăzii M-19 inclusă în inițiativa SAFE.

AgroIntel apreciază că infrastructura îmbunătățită, folosirea porturilor suplimentare și extinderea benzilor de frontieră pot reduce costurile logistice inclusiv pentru exportatorii români.

Întârzierile intră în tarife, exporturile scad

Presiunea asupra terminalelor fluviale ucrainene, de capacitate mai mică, vine după redirecționarea mărfurilor din porturile maritime. Acestea gestionau 90% din exporturile de cereale și sunt efectiv blocate de la sfârșitul lunii iulie de atacurile rusești cu rachete și drone, potrivit AgroIntel.

Tarifele de navlu, adică prețul transportului pe apă, pentru navele mici din porturile ucrainene dunărene au crescut ușor în ultima săptămână, pe fondul întârzierilor de la Sulina. Transportul unei tone de porumb ucrainean către porturile egiptene a ajuns la aproximativ 105 dolari.

„Incertitudinea privind timpii de trecere face dificilă planificarea voiajelor de către armatori”, explică ASAP Agri, în declarația citată de AgroIntel. Armatorii cu nave disponibile în Marea Neagră sau în Mediterana cer tarife mai mari pentru expedierile noi, pentru a acoperi riscul unei așteptări prelungite.

Prin porturile ucrainene de la Dunăre au ieșit săptămânal 132.200 de tone de cereale. Față de nivelul anterior, exporturile au coborât cu aproape 29%.

Pe ruta Giurgiulești la Constanța, transportul a urcat la 75 dolari pe tonă. Cu terminalele portuare sub presiune, diferența de preț dintre interiorul țării și port este de 35-40 euro pe tonă, potrivit AgroIntel.