Lucian Duță contestă confiscarea din averea trecută pe alte nume, după o eroare în sentință

Duță ar putea păstra mai mult de jumătate din mită dacă obține soluția cerută în instanță, potrivit Libertatea.ro. El și persoanele pe numele cărora se află bunurile contestă posibilitatea ca acestea să fie valorificate pentru executarea confiscării dispuse de la fostul șef al asigurărilor de sănătate.

Duță a fost condamnat în 2022 la șase ani de închisoare. În 2025 a fost eliberat după constatarea prescripției, adică a împlinirii termenului în care putea fi tras la răspundere penală. Dispoziția de confiscare a rămas însă definitivă.

Banii pentru contractele de sănătate au ajuns și în bunuri trecute pe alte nume

În perioada 2010-2012, când conducea CNAS, Duță a primit de la reprezentanții HP România și Siveco 5.500.000 de euro prin transferuri bancare și 800.000 de euro în numerar, pentru atribuirea unor contracte legate de cardul național de sănătate. Acestea sunt sumele pentru care a fost condamnat.

O parte din bani, 2,18 milioane de euro, a ajuns într-un cont din Elveția al Eurotrust Invest Inc., firmă înregistrată în Antilele Olandeze.

Restul banilor au fost investiți de Duță, medic de profesie, într-o vilă din cartierul Primăverii din București, trei apartamente în Sectorul 3 al Capitalei și un autoturism de lux. Bunurile au fost trecute pe numele iubitei sale și ale membrilor familiei acesteia. Banii veneau de la Duță. Actele de proprietate duceau la alte persoane.

Instanța a văzut eroarea, dar apelul procurorilor lipsea

Procurorii instituiseră sechestrul, adică măsura care indisponibilizează bunurile pentru confiscare, prin ordonanța din 18 decembrie 2018. Măsura fusese pusă în executare prin procesul-verbal din 20 decembrie 2018, direct asupra imobilelor și autoturismului.

Prin sentința din 27 noiembrie 2020, Tribunalul București a schimbat însă obiectul sechestrului: a indicat sumele investite în proprietăți și în mașină, în loc să mențină măsura asupra bunurilor.

Curtea de Apel București a constatat greșeala în hotărârea definitivă din 25 iulie 2022. Nu putea restabili din oficiu măsurile inițiale, deoarece procurorii nu făcuseră apel. Apelurile fuseseră declarate numai de Duță și de persoanele pe numele cărora figurau bunurile. Eroarea ajunsese la control. Apelul care permitea corectarea ei, nu.

Despre executare, Curtea de Apel București a precizat în hotărârea din 25 iulie 2022: „În executare, vor fi avute în vedere măsurile asigurătorii așa cum au fost dispuse și puse în executare prin procesul-verbal din data de 20.12.2018”. Procesul-verbal indicat privea sechestrul asupra imobilelor și mașinii.

În dispozitiv, partea hotărârii care stabilește concret ce se execută, aceeași Curte de Apel București a consemnat că „menține celelalte dispoziții ale sentinței penale”. Sentința menținută vorbea despre sumele investite. Bunurile erau în motivare, banii în dispoziția de executat.

Când ANAF a trecut la executarea silită, executorii fiscali au cerut clarificări: puteau valorifica proprietățile terților sau sechestrul privea numai sumele investite în ele?

Lămurirea sechestrului a ajuns într-un proces separat

Biroul Executări Penale al Tribunalului București a deschis în 2023 o contestație la executare, procedura prin care a cerut lămurirea hotărârii definitive. Recuperarea banilor a primit astfel un proces despre formularea sentinței.

O sentință din 14 februarie 2024, ulterior desființată, conținea explicația judecătorului care pronunțase și hotărârea din 2020. Acesta arătase că, dintr-o eroare materială, în dispozitiv fusese copiată partea ordonanței referitoare la identificarea banilor și bunurilor provenite din infracțiune, în locul dispoziției prin care se instituia sechestrul.

La 11 martie 2026, Tribunalul București a admis contestația Biroului Executări Penale. În Hotărârea nr. 300/2026, instanța a explicat necesitatea clarificării: „Instanța învestită cu soluționarea prezentei cereri stabilește că instanța care a soluționat cauza în fond și a dispus cu privire la menținerea sechestrului asigurător instituit prin ordonanța (DNA – n.r.) a utilizat o exprimare ambiguă, de natură a genera confuzii privind conținutul măsurilor și, implicit, dificultăți privind punerea în executare a hotărârii, în raport de care se impune clarificarea acestor aspecte”. Executarea pornită de la o confiscare definitivă în 2022 ajunsese în 2026 la lămurirea redactării.

Tribunalul a stabilit că, în lipsa unei dispoziții exprese sau a unei motivări pentru schimbarea bunurilor sechestrate, sentința din 2020 nu putea fi interpretată ca înlocuind bunurile cu sumele investite. Menționarea sumelor explica proveniența banilor folosiți la cumpărarea proprietăților.

Hotărârea a menținut sechestrul asupra următoarelor sume și bunuri, în vederea confiscării speciale:

• 2.183.820 de euro existenți la 1 februarie 2018 în conturile elvețiene ale Eurotrust Invest Inc., plus dobânzile ulterioare.
• Terenul și construcția de pe strada Jean Monnet din București, până la limita de 1.503.000 de euro.
• Un imobil din Sectorul 3 al Bucureștiului, până la limita de 137.500 de euro.
• Un alt imobil din Sectorul 3 al Bucureștiului, până la limita de 37.464 de lei.
• Al treilea imobil din Sectorul 3 al Bucureștiului, până la limita de 68.680 de lei.
• Autoturismul BMW 530D X Drive, până la limita de 86.800 de lei.

Apărarea cere ca bunurile terților să rămână în afara confiscării

Duță și terții au contestat în primăvara anului 2026 soluția Tribunalului. Poziția apărării, consemnată în încheierea de ședință din 4 septembrie 2026, este că lămurirea schimbă nelegal o hotărâre definitivă.

Avocații formulează două critici. Susțin că instanța a îndreptat greșit o presupusă eroare materială prin contestația la executare și că a transformat această procedură într-un apel deghizat, depășindu-i limitele.

Apărarea argumentează că măsura confiscării are caracter personal: hotărârea obligă exclusiv pe Duță, iar executarea poate viza numai bunurile care îi aparțin. Potrivit avocaților, sechestrarea unor proprietăți în cursul urmăririi penale nu permite valorificarea lor dacă hotărârea definitivă nu a dispus confiscarea acelor bunuri.

În interpretarea lor, urmărirea proprietăților terților ar adăuga la hotărârea definitivă o confiscare de la alte persoane. Ei cer admiterea contestației și stabilirea faptului că bunurile terților nu pot fi executate în contul obligației lui Duță.

Avocații admit că dispoziția de confiscare a rămas definitivă și după recursul în casație, calea de atac în urma căreia condamnarea a fost considerată nelegală din perspectiva prescripției. Susțin însă că această împrejurare nu schimbă obiectul procedurii actuale: întinderea confiscării stabilite prin hotărârea definitivă.

Curtea de Apel București se va pronunța definitiv asupra contestației la executare la 14 octombrie 2026.